Valul patru al pandemiei de COVID-19 a lovit românia din plin, iar numărul cazurilor înregistrate a atins record după record în toamna acestui an. Numărul morților în urma infectărilor a fost cel mai mare de până acum, iar angajații de la morgile spitalelor din țară au fost puți în fața unei situații cum doar în filme au mai văzut: lipsa spațiilor pentru cadavre.
Nici în cimitire situația nu a fost una mai bună. Un exemplu îl reprezintă cimitirul din Slobozia, acolo unde oamenii au fost nevoiți să sape rapid locuri noi de veci, decesele fiind atât de numeroase că nici măcar pentru morminte nu a mai rămas spațiu.
Situația tragică din România a fost prezentată și de către postul american CNN, care a intrat în morga Spitalului Universitar din București.
CNN a detaliat situația de la morga Spitalului Universitar din București, acolo unde angajații s-au confruntat cu o situația cu totul și cu totul tragică. În condițiile în care unitatea medicală a fost mult timp plină de pacienți COVID-19 și locurile de la morgă, 15 la număr, s-au epuizat rapid, având în vedere recordurile zilnice de decese înregistrate în această toamnă.
Morga de la Spitalul Universitar din București are o capacitate de 15 cadavre, dar în ziua în care reporterii CNN au intrat, aceasta găzduia 41 de trupuri neînsuflețite ale pacienților bolnavi de COVID-19.
„Nu am crezut niciodată că s-ar putea întâmpla o asemenea catastrofă, în care vom ajunge să trimitem familii întregi în mormintele lor”, a mărturisit unul dintre angajații morgii de la Universitar, pentru presa americană.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2021/11/INSTANT_MORGA_UPU_SUUB_19_INQUAM_Photos_Octav_Ganea-1620x1080.jpg)
Spitalul Universitar de Urgență din București s-a confruntat cu o situație tragică, prin care au trecut zeci de astfel de unități medicale din țară. Paturile de ATI se ocupau imediat ce o persoană pierdea lupta cu COVID-19 și se eliberau.
Angajații Spitalului Universitar a povestit în mai multe rânduri că paturile de ATI se eliberau doar în momentul în care un pacient COVID-19 deceda iar atunci erau schimbate și se ocupau imediat, de o altă persoană infectată cu SARS-CoV-2 care avea nevoie îngrijiri medicale la terapie – intensivă.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2021/11/INSTANT_MORGA_UPU_SUUB_22_INQUAM_Photos_Octav_Ganea-1620x1080.jpg)
CNN a adus în discuție în materialul despre România și faptul că cetățenii sunt extrem de sceptici și reticenți în fața vaccinării.
Unul dintre exemplele prezentate a fost Centrul de vaccinare amenajat la Palatul Copiilor din București, acolo unde medicii, dispuși să vaccineze cât mai mulți oameni, s-au confruntat cu o lipsă de doritori.
„Sunt o mulțime de medici, inclusiv eu, care lucrează cu pacienții cu Covid și încercăm să le spunem oamenilor că această boală chiar există”, a povestit medicul Alexandru Munteanu, unul dintre doctorii prezenți la Centrul de vaccinare din Sectorul 4, pentru CNN.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2021/10/cabinet-vaccinare-anti-covid-1620x1080.jpg)
Imaginea Dianei Șoșoacă și atitudinea agresivă față de vaccin a ajuns dincolo de granițele țării. CNN a anumit-o pe senatoare „cel mai vocal antivaxer din România”.
Presa străină a amintit momentul în care Diana Șoșoacă a încercat să îi împiedice pe oameni să intre într-un centru de vaccinare amenajat în mediul rural. Pentru acest episod, fosta membră AUR este în prezent cercetată de către DIICOT, pentru zădărnicirea combaterii bolilor.
Episodul petrecut la centrul de vaccinare a fost doar unul dintre numeroasele cascadorii publice ale Dianei Șoșoacă. Acestuia i se adaugă numeroase live-uri pe Facebook în care îndeamnă oamenii să nu se vaccineze anti-COVID.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2021/10/diana-sosoaca-1620x1080.jpg)
Vaccinurile oferite în România au fost testate pe larg pentru utilizare la copii și s-au dovedit a fi sigure și eficiente, dar asta nu a împiedicat-o pe ea și pe alții să răspândească zvonuri sălbatice pe rețelele de socializare și televiziunea locală.
CNN atrage atenția asupra faptului că rata de vaccinare din mediul rural este mult mai scăzută comparativ cu urbanul, iar în Suceava s-au înregistrat cele mai puține imunizări prin administrarea serului anti-COVID.
Tradițiile și influențele religioase ar fi principalul motiv pentru care rata de vaccinare este una extrem de scăzută. Dr. Alexandru Calancea a vorbit cu cei de la CNN despre regiunea în care s-a născut și a crescut:
„Acest județ este foarte religios. Aceasta este o zonă care are o tradiție religioasă puternică și o mulțime de oameni religioși. (…) Foarte puțini [preoți] sunt pro-vaccin și cu siguranță îi cunosc pe unii care sunt anti-vax Cei mai mulți dintre ei aleg sa nu spună nimic, nici pro sau contra.Avem dovezi, de la spital, de la pacienți care provin din aceleași comunități religioase, unde preotul lor, sau pastorul lor, i-a sfătuit sa nu se vaccineze, doar ca asta”, spune managerul Spitalului Județean Suceava.
CNN aduce în discuție ca principale motive ale vaccinării scăzute din mediul rural lipsa educației și influența personală a liderilor rurali.
Pastorii din mai multe localități susțin că nu știu să existe morți de COVID-19 în parohiile lor. Unul dintre aceste exemple este și pastorul penticostal Dragoș Croitoru, din localitatea Boșanci din Suceava.
„Aici, în biserică, nu avem niciun caz de oameni bolnavi de coronavirus. Avem o rată de mortalitate zero la sută, nu cunosc pe nimeni care să fi murit de coronavirus aici în parohia noastră. Și cred ce văd, mai degrabă decât ceea ce aud”, a precizat el pentru CNN.
Totuși, Suceava s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește ratele mortalității cauzate de Covid-19 pentru întreaga țară, la începutul lunii noiembrie, potrivit cifrelor date de către INSP.
În ciuda vorbelor pastorului din Boșanci, cimitirul din Suceava, reședință de județ, aflat la doar câțiva kilometri distanță, este plin de morminte nou săpate, pentru persoanele care au decedat după infectarea cu SARS-CoV-2.