CNS "Cartel Alfa", plângere penală împotriva semnatarilor ordonanței de majorare a indemnizațiilor demnitarilor: "Nu este o muncă forțată. Pot abandona funcția oricând dacă se simt împovărați"

Confederaţia Naţională Sindicală (CNS) „Cartel Alfa” a depus plângere penală împotriva semnatarilor ordonanței de majorare a indemnizațiilor demnitarilor.

Liderii Cartel Alfa îi acuză pe aceștia că au încălcat prevederile din Legea salarizării unitare.

“Adoptarea dar si sustinerea unui act normativ care urmareste realizarea propriilor interese prin lezarea intereselor altor persoane reprezinta o indeplinire defectuoasa a atributiilor de serviciu. Prin adoptarea OG nr. 14/2015 sunt aduse vatamari personalului platit din fonduri publice datorita diminuarii bugetului prin majorarea indemnizatiilor aferente anumitor functii in detrimentul altora”, se arată în plângerea penală depusă de CNS „Cartel Alfa”.

Totodată, Confederația a trimis, luni, și o scrisoare deschisă parlamentarilor în care le cere să nu apobe ordonanța, motivând că funcția de demnitar nu este una obligatorie, cei care au aderat la ea trebuiau să aibă cunoștință de condiții, iar dacă nu au avut pot ieși oricând din politică, întorcându-se la profesia și confortul anterior.

„Stimate doamne, stimaţi domni,

C.N.S. “Cartel ALFA”, analizand propunerea legislativă privind majorarea salariilor celor 48 de functii de demnitari, constata ca aceasta constituie o atitudine de dispret total la adresa românilor care trăiesc la limita sărăciei, a tuturor lucratorilor contractuali sau functionari publici din sectorul bugetar, pentru aceasta majorare neexistând, în realitate, nici un motiv întemeiat, nici de necesitate, nici de oportunitate si care incalca si prevederile legale.

Justificările publice facute de diversi demnitari nu se constituie ca argumente valabile pentru decizia luata.

Astfel, se invocă reducerea sau combaterea fenomenului coruptiei, ca si cum o indemnizatie de cca 4.000 euro fata de 2.000 euro in prezent, este suficienta pentru stoparea tentatiilor demnitarilor care decid asupra unor sume de zeci sau sute de milioane de euro.

Reamintim faptul ca funcţiile de demnitar nu sunt funcţii exercitate ca urmare a obligării persoanelor în cauză la o muncă forţată, ci funcţii la care demnitarii au candidat, cunoscând limitările legale, ori pe care, în cazul în care nu au cunoscut aceste limitări legale, le pot abandona oricând, dacă li se par împovărătoare putandu-se întoarce oricând la confortul anterior.

Trebuie sa mentionam ca nu există un salariu adecvat nici pentru functionari publici, medici sau profesori, deşi responsabilitatea profesională a acestora este cel puţin la fel de mare ca a demnitarilor, în vreme ce condiţiile acestora de muncă în sistemul public sunt cel mai adesea degradante, dacă nu de-a dreptul periculoase.

Sa nu uitam ca spre deosebire de alte persoane care lucreaza in sectorul bugetar, functiile de demnitari sunt functii temporare, cel mult a unui mandat si ca tentatia de coruptie este mult mai mare, indiferent de nivelul de salarizare.

Sa nu uitam ca directorii de companii de stat sau subordonatii demnitarilor au venituri mai mari datorita deciziilor acestor demnitari, care au decis atat salarizarea directorilor de companii, cat si nominalizarea subordonatilor (de multe ori fara nici o competenta) in diferite consilii de administratie cu renumerarea acestora la 20-25% din valoarea salariului directorului general.

Se mai argumentează de autorii propunerii legislative că prin această reglementare s-a urmărit “transpunerea prevederilor actelor legislative adoptate la nivelul Uniunii Europene privind aplicarea unui tratament juridic similar“,  “prin metodologie şi nu ca nivel valoric”. Şi acest argument este străin de realitate, neexistând vreun act legislativ al U.E. de genul celui menţionat. O astfel de afirmaţie, pe considerentul că “mulţi asculta, puţini pricep”, si recurgerea la un astfel de şiretlic descalifică pe toţi cei care o sustin.

Este adevarat ca presedintele Frantei are o indemnizatie de 14.000 euro, dar salariul minim garantat este de 1.430 euro. Deci trebuie ca retribuirea in tot sectorul bugetar sa fie la nivelul de dezvoltare nationala si nu facuta dupa nevoi, care reprezinta aprecieri subiective.

Ar fi fost preferabil ca, înainte de a se preocupa de propria chiverniseală, onoraţii demnitari să se fi preocupat să găsească metodologia necesară pentru punerea în aplicare a Cartei Sociale Europene Revizuite – ratificată deja de suficient de timp – cel puţin cu privire la nivelul salariului minim pe economie (raport salariu minim per salariu mediu national sa fie cel putin 60%), în legătură cu care România este admonestată pentru neconformitate la fiecare ciclu de rapoarte în această materie.

Sau sa se fi preocupat ca din 2010 pana in prezent guvernele sa aplice prevederile exprese ale legii de salarizare unitara in sectorul bugetar si a modificarii bazei de raportare, care a ramas la 600 de lei din 2010 pana in prezent.

Se mai invocă şi nevoia de profesionalizare a demnitarilor, iar indemnizaţia este prezentată ca un fel de momeală pentru eventualii adevăraţi “specialişti” ce ar urma să fie atraşi de mirajul aceste indemnizaţii. Fragilitatea acestui aşa-zis argument este atât de evidentă, încât aproape că nu mai este nevoie de comentarii.

Facem apel la onestitatea d-voastra, alesi ai cetatenilor, să blocati prin votul d-voastra adoptarea acestui act normativ neîntemeiat şi inoportun, deoarece nu credem ca a fost cineva mandatat din partea alegatorilor pentru aceasta decizie.

Va mentionam ca am depus plangere penala impotriva persoanelor care au semnat promovarea acestei decizii care este contrara legii in vigoare (legea 284/2010) si care prevede expres atat baza de raportare cat si marimea maxima a coeficientilor care se pot acorda.  

Fata de cele prezentate mai sus rămânem în aşteptarea răspunsului pozitiv la solicitarea noastră, concretizat prin rezultatul votului asupra acestei Ordonante.

Bogdan Iuliu Hossu,
Preşedinte Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel ALFA” ”