Comerţul cu medicamente: Marii jucători fac înțelegerile la o cafea, "Îmi dai, îţi dau". Bolnavii sunt bolnavi, au nevoie de medicamente şi bani pentru acestea vor exista întotdeauna

Procurorii DNA au demarat ample percheziţii la companii farmaceutice, la distribuitori de medicamente, la spitale şi clinici de oncologie, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu „recompensarea” doctorilor oncologi.

„Situaţia a fost tratată ca un caz izolat, pe fondul unui secret pe care îl ştia toată lumea, industria încearcă să recompenseze persoanele de a căror activitate depinde comerţul său.Pacienţii nu au competenţa şi dreptul de a se duce singuri la farmacie şi să ceară medicamentele adecvate, altfel ei ar fi fost ţinta stimulării. Subiectul s-a stins aşa cum a şi apărut, iar datele „scurse” din actele de urmărire chiar lăsau să se întrevadă că vorbim de o „arătare a pisicii” şi nu de o acţiune foarte serioasă”, scrie Sorin Paveliu într-un articol pentru România curată.

Paradoxul constă în faptul că medicii oncologi fac parte din comisiile de achiziţie, că merg la congrese pentru a lua puncte de educaţie medicală continuă, că preferă prescrierea de medicamente inovative în locul celor generice (medicamentele indicate nefiind încă generice).

„În fine multe truisme sau chiar erori, fără a indica elementul esenţial: a fost sau nu a fost prejudiciat bugetul asigurărilor sociale de sănătate? În caz contrar ne aflăm în faţa unui scenariu de genul „să moară şi capra vecinului” – de ce să meargă unii la Las Vegas (complet imoral precizez) şi eu nu!? Desigur, nu putem să excludem contextul în care premierul nedemisionar al României este urmărit penal pentru că a primit bani sub o aparenţă legală pentru servicii pe care nu le-a efectuat, adică exact situaţia invocată în cazul medicilor (şi foarte probabil conformă realităţii)”, afirmă jurnalistul.

Problema comerţului cu medicamente merită o atenţie mai amplă. Amintim că în urmă cu numai câteva luni s-a pus problema refuzului Ministerului Sănătăţii de a actualiza în scădere preţurile la medicamente, la mică înţelegere cu industria, dar în afara legii.

„Scăderea estimată şi apoi concretizată a fost de aprox 25%, iar economiile la buget au fost, de asemenea estimate, fără date de suport, la peste 200-400 de milioane de euro. Această suma a fost avansată ca fiind cea care va contrabalansa efortul bugetar al noilor medicamente care vor fi introduse pe lista de compensate. Ei bine, acum, după ce DNA a binevoit să ancheteze câţiva funcţionari (dar nu şi conducerea MS) brusc impactul scăderii preţurilor nu mai este chiar aşa de mare, ba chiar este mic, mititel, de numai 5%, dacă ar fi să-l credem pe preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Vasile Chiurchea. Ajungem, astfel, la o nouă problemă”, spune Paveliu.

Scăderea rezonabilă şi concordanţă a cheltuielilor cu medicamentele ca urmare a scăderii preţurilor de 25% ar fi condus la diminuarea taxei pe depăşirea bugetului (clawback) care este tot de 25%. Atât doar că bugetul CNAS este aprobat de Parlamentul României luând în calcul venituri din taxa clawback corespunzătoare procentului de 25% şi nu 0. Aşa că nu este de mirare că Preşedintele CNAS a încercat să avertizeze industria să nu se aştepte la o scădere a taxării. Reacţia a fost una pe măsură, naturală, producătorii de medicamente solicitând aşa, de ochii lumii, un audit extern al modalităţii de calcul al taxei clawback. Desigur, niciodată administraţia nu va permite acest lucru, fie şi pentru că o eventuală discordanţă ar băga la puşcărie funcţionarii şi demnitarii în cauză. Solicitarea unui audit pleacă şi de la faptul că după ce au primit lovitura scăderii preţurilor, s-au confruntat şi cu o masivă scădere a vânzărilor ca urmare a faptului că farmaciştii şi distribuitorii nu au vrut să-şi complice viaţa aprovizionându-se şi livrând medicamente la un preţ care urma să se schimbe. Aşa se face că livrările s-au făcut cu țârâita, iar unele spitale au ajuns chiar să rămână fără stocuri. Desigur, este doar o situaţie temporară, însă în fapt scăderea vânzărilor a fost reală, relevată de facturi şi de firmele care fac analiza externă a desfacerii de medicamente. Şi totuşi, în ciuda scăderii desfacerii de medicamente cu 10% taxa a rămas aproape constantă, dovedindu-se asfel artificialitatea calculării acesteia! Abia acum ajungem la problemă de fond.

În acest joc nu există decât un necâștigător – pacientul. Înţelegerile privind stabilirea regulilor din acest domeniu se fac între câteva firme multinaţionale, care şi-au securizat canale de comunicare cu toţi factorii politici, atât de la putere cât şi din opoziţie şi, bineînţeles, ministrul Sănătăţii, ca piesa pivot între premier şi executant – CNAS.

Firmele mici de medicamente nu au avut intrare în acest joc, fiind singurele care şi-au permis să dea în judecată CNAS.

Marii jucători fac înțelegerile la o cafea, îmi dai, îţi dau, „Pierzi, câştigi, negustor te numeşti” indiferent dacă eşti producător sau decident pe banii asiguraţilor, mai scrie sursa citată.

Bolnavii sunt bolnavi, au nevoie de medicamente şi bani pentru acestea vor exista întotdeauna.