Corpul de control: Înainte de ”Colectiv”, DSPMB nu a prelevat probe pentru a evidenţia infecţiile nosocomiale de la niciuna din cele 50 de unităţi sanitare verificate, deşi au fost semnalate deficienţe

Corpul de control al prim-ministrului a efectuat o serie de verificări, în perioada martie – septembrie 2016, la Ministerul Sănătății, la spitalele în care au fost internate victimele din ”Colectiv” și la Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti. Mai multe nereguli au fost identificate.

Corpul de control a constatat că, anterior incendiului din ”Colectiv”, DSPMB nu a prelevat probe pentru control microbiologic pentru a evidenţia infecţiile nosocomiale de la niciuna din cele 50 de unităţi sanitare cu paturi verificate, deşi au fost semnalate deficienţe în majoritatea spitalelor privind condiţiile igienicosanitare, sterilizarea şi normele de curăţenie/dezinfecţie.

Extra Reduceri de SĂRBĂTORI! La eMAG găseşti tot ce vrei la CELE MAI MICI PREŢURI!

Raportul întocmit mai relevă faptul că Serviciul Medicină de Urgenţă nu a răspuns solicitărilor repetate ale Corpului de control de furnizare a documentelor şi informaţiilor necesare determinării modului în care acest serviciu îşi îndeplineşte atribuţiile.

Eveniment - 14 nov, 16:18

Alexandru Rafila, despre cazul adolescentului mort de peritonită: Ca om, eu, dacă aș fi fost în locul acelui chirurg, l-aș fi operat. Nu poți să aștepți un transfer dacă situația pacientului este foarte gravă (VIDEO)

În comparaţie cu volumul activităţilor desfăşurate de către SMU în anul 2015, dat de atribuţiile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a MS şi mărimea bugetului gestionat de această structură, resursele umane alocate acestui serviciu au înregistrat o fluctuaţie şi un deficit, se mai arată în document.

Corpul de Control a mai constatat că SMU nu a desfășurat activități de monitorizare, evaluare şi control ale serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească, precum şi ale serviciilor medicale de urgenţă desfăşurate în cadrul UPU/CPU din unităţile sanitare publice, deși ele erau prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a MS.

În ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, înfiinţat ca structură funcţională în cadrul MS, îşi desfăşoară activitatea, în realitate, în cadrul Centrului operaţional naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, situat în sediul Ministerului Afacerilor Interne.

”Capacitatea instituţională şi mecanismele de control existente la nivelul sistemului de sănătate nu s-au dezvoltat suficient. Astfel, pe fondul modificărilor legislative din domeniul sănătăţii publice, precum şi a necorelării prevederilor conţinute în actele normative incidente, DSPMB a înregistrat, în perioada 2010 – 2016, o diminuare a activităţilor de evaluare, control şi participare/coordonare în asistenţa medicală de urgenţă, precum şi în asistenţa medicală în caz de calamităţi, epidemii, catastrofe şi alte situaţii deosebite”, se mai arată în document.

Corpul de Control al premierului a mai constatat ”DSPMB a dat dovadă de inconsecvenţă şi superficialitate în activităţile desfăşurate” de control efectuate în perioada 2015 – trimestrul I 2016 la unităţile sanitare cu paturi şi la unităţile UPU/CPU din municipiul Bucureşti.

”În ceea ce priveşte inspecţiile efectuate de către DSPMB în unităţile sanitare cu paturi şi UPU/CPU, anterior şi ulterior incendiului de la clubul Colectiv, a rezultat că această instituţie a acţionat în mod diferit, în sensul că anterior acestui eveniment DSMPB nu a prelevat probe pentru control microbiologic (teste sanitaţie, probe apă potabilă, probe alimente), în vederea evidenţierii infecţiilor nosocomiale, de la niciuna din cele 50 de unităţi sanitare cu paturi verificate, deşi au fost semnalate deficienţe în majoritatea spitalelor privind condiţiile igienicosanitare, sterilizarea şi normele de curăţenie/dezinfecţie. De asemenea, anterior incendiului de la clubul Colectiv, DSPMB nu a efectuat o evaluare/supraveghere a situaţiei infecţiilor nosocomiale în cadrul acţiunilor desfăşurate la spitalele verificate, aşa cum a realizat ulterior acestui eveniment”, se arată în raportul Corpului de control al premierului.

În ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea asistenţei medicale de urgenţă la nivelul spitalelor de urgenţă, Corpul de control a constatat că: insuficienţa personalului medical cu specialitatea în medicina de urgenţă a condus la înregistrarea unei distribuţii neuniforme a acestuia în spitalele comparabile ca mărime (volum de activitate), precum şi la înregistrarea unor inegalităţi în distribuţia personalului medical (medici, asistenţi medicali); prezentările în unităţile/compartimentele de primiri urgenţe nu sunt toate urgenţe (pacienţi critici), ceea ce conduce la aglomerarea UPU/CPU cu pacienţi necritici, cazuri care ar putea fi preluate de alte structuri ale sistemului de sănătate publică, cum ar fi: unităţile ambulatorii, medicii de familie, unităţile de gardă din structura spitalelor care nu sunt de urgenţă; procentul pacienţilor care se prezintă în UPU/CPU cu ajutorul serviciilor de urgenţă (SABIF, SMURD) este cuprins între 5% şi 31%, fapt ce arată că mulţi pacienţi se prezintă cu afecţiuni tratabile în ambulator şi/sau medicina de familie, fie pentru a-şi efectua diverse analize în regim de urgenţă şi gratuit, fie că aceştia reprezintă cazuri sociale.

Probleme evidenţiate la nivelul unităţilor sanitare sunt: constrângeri legate de spaţiile în care se derulează activitatea medicală de urgenţă (clădiri vechi, pereţi cu zugrăveli deteriorate, pavimente distruse, etc.); insuficienţa personalului medical cu specialitatea în medicină de urgenţă, cauzată în principal de demotivarea corpului medical (salarizare, condiţii de lucru, deprecierea statutului social); insuficienţa dotărilor specifice asistenţei medicale de urgenţă şi a medicamentelor şi materialelor sanitare; supraaglomerarea UPU/CPU cu cazuri de pacienţi cu afecţiuni curente/cazuri sociale, care ar putea fi preluate de medicina de familie şi de medicina publică (medicina ambulatorie, spitalele care nu sunt de urgenţă).

Probleme evidenţiate la nivelul sistemului de sănătate publică sunt: subfinanţarea sistemului de sănătate publică din România (3-3,5% din PIB) faţă de alte ţări din UE (7-11% din PIB); infrastructura învechită: spitale cu clădiri improprii circuitelor funcţionale, dotări depăşite moral şi fizic; domeniul sănătăţii publice este incomplet reglementat (cu referire la servicii medicale private, asigurări de sănătate etc.); demotivarea corpului medical (salarizare, condiţii de lucru, deprecierea statutului personalului medical).

Corpul de control propune ca Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, să întreprindă următoarele măsuri: adaptarea cadrului legislativ din domeniul sănătăţii la necesităţile reale ale sistemului şi eliminarea neconcordanţelor legislative; creşterea controlului calităţii serviciilor medicale prin creşterea rolului MS în monitorizarea şi controlul politicilor de sănătate, în conformitate cu direcţiile strategice de acţiune stabilite în Strategia naţională de sănătate 2014-2020; analizarea activităţii SMU de către conducerea MS şi organizarea acestuia corespunzător atribuţiilor/activităţilor desemnate acestuia, precum şi analizarea motivelor pentru care SMU nu a furnizat informaţiile şi documentele solicitate de către Corpul de control, în vederea îndeplinirii misiunii de control.

Corpul de control propune şi creşterea rolului DSPMB în monitorizarea şi controlul calităţii serviciilor medicale, inclusiv a celor de urgenţă, prin alocarea de resurse umane şi financiare necesare activităţilor specifice de control (epidemiologic şi boli transmisibile, factori de risc din mediul de viaţă şi muncă, igienă etc.).