EXCLUSIV // Când au apărut, de fapt, primele cazuri de COVID-19 în România. Ce spun specialiștii despre posibilitatea ca virusul să fi circulat mai devreme, în plină epidemie de gripă: „Teoretic se poate, dar nu avem dovada”

EXCLUSIV // Când au apărut, de fapt, primele cazuri de COVID-19 în România. Ce spun specialiștii despre posibilitatea ca virusul să fi circulat mai devreme, în plină epidemie de gripă: Teoretic se poate, dar nu avem dovada

Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat oficial în România pe 26 februarie 2020, la un bărbat din județul Gorj care a intrat în contact cu un italian diagnosticat cu COVID-19 după ce vizitase România. Anterior acestei date, România se afla deja în plină epidemie de gripă, cu o explozie a cazurilor de pneumonii și de infecții respiratorii. În acest context, mulți și-au pus întrebarea dacă primele cazuri de COVID-19 au apărut de fapt în România mult mai devremedecât s-a anunțat în mod oficial și dacă primele infectări s-au suprapus astfel peste valul îmbolnăvirilor de gripă. Acest lucru nu ar fi ceva neobișnuit, având în vedere că în alte state europene, studiile par să indice faptul că noul coronavirus a circulat mult mai devreme decât au reușit autoritățile să depisteze infectările în mod oficial.

Astfel, primele cazuri de infectare cu coronavirus din Spania ar fi apărut o lună mai devreme decât se știa până acum, potrivit unui studiu al Botnar Research Centre, institut de cercetare afiliat Universității Oxford. Cercetătorii cred că SATS-CoV-2 a ajuns în această țară la începutul lunii februarie și nu pe data de 25 februarie când se ştie că este ziua oficială a depistării primului caz de infectare. Acest decalaj ar fi avut loc în condițiile în care cazurile timpurii de COVID-19, ar fi fost ”mascate” de manifestarea gripei sezoniere. Asta înseamnă că aproape o lună, până când autoritățile au luat primele măsuri de prevenție, virusul s-a răspândit în comunitate. Potrivit statisticilor, în perioada 4 februarie – 20 martie, când epidemia de gripă teoretic era pe trecute, spitalele din regiune tratau cu 20% mai multe cazuri decât în mod obișnuit. Asta înseamnă cam cu 8.000 peste cifra anticipată.

Totodată, în SUA s-a vehiculat faptul că infecțiile cu COVID-19 ar fi ucis primele persoane cu cel puțin trei săptămâni înainte de anunțarea primului caz, mai precis pe 6 februarie, cu 23 de zile înainte de prima victimă oficială. În acest sens, găsirea a doi pacienți care nu aveau contact cunoscut cu focarele de risc a confirmat faptul că virusul circula în țară săptămâni întregi.

Ce spun specialiștii români despre posibilitatea ca primele cazuri de COVID-19 să fi apărut mai devreme

Întrebat despre posibilitatea ca România să fi cunoscut primele infectări cu COVID-19 anterior datei de 26 februarie, care nu au fost depistate de autorități, medicul Emilian Imbri, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale “Dr. Victor Babeș” a declarat pentru B1.RO că nu este exclusă această variantă, dar că în absența aplicării testelor este imposibil de aflat acest lucru.

“Nu avem posibilitatea de a afla acest lucru. Sigur că avem internările din decembrie, din noiembrie, internări la care s-au pus un diagnostic, dar nu erau în momentul acela testele COVID-19. Erau teste care s-au făcut pentru coronavirusuri, pentru că există și circulă de mult timp în România. Dar acest COVID-19 este o genă modificată și ca atare noi teste de COVID-19 noi nu am avut, deci nu s-ar fi putut depista mai din timp. Ce s-ar fi putut face mai din timp ar fi fost ca pacienți să fie testați cu testele acestea de anticorpi pentru COVID-19 și să apară ca au deja anticorpi. Însă e complicat și acest lucru pentru că s-ar fi putut ca ei să fi făcut o infecție fără simptome, deci cu o simptomatologie atât de ușoară încât să nu își fi dat seama, nici să nu se fi prezentat la spital și să fi făcut anticorpii ca la orice răceală simplă. Acum chiar dacă faci testele astea nu mai poți să spui că la noi a circulat anterior COVID-19”.

Totodată medicul Emilian Imbri a mai precizat că prezența COVID-19 este și mai greu de dovedit în cazul unor persoane care au fost infectate fără să prezinte simptomatologie:

“Despre primul caz de COVID-19, de exemplu, se făceau glumițe, că nu i se dă medicație pacientului și că primește doar ciorbă și felul 2. Asta pentru că nu avea simptomatologie și ca atare nu aveai cu ce să îl tratezi. Poate că or fi fost, nu zic nu, dar nu avem o bază și nici nu am avea de ce să ascundem acest lucru. Dar nu ai cum să dovedești. Să zici că în România încă din ianuarie veneau din China bolnavi cu COVID-19. Nu există dovadă, nu există internare, nu există diagnostic, nu există suspiciuni”.

La rândul său, medicul Virgil Musta, şef de secţie la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, a declarat pentru B1.RO că teoretic există posibilitatea ca în România primele infectări cu COVID-19 să fi avut loc mult mai devreme decât știm în prezent, însă practic nu se va putea dovedi:

“Nu știm acest lucru. Teoretic se poate, dar nu avem dovada.. De exemplu problemele în Italia au fost în a doua săptămână din februarie, când au început declararea lor și închiderea zonelor din Italia. Doar după simptomatologie nu poți practic să îți dai seama”, a concluzionat și medicul Virgil Musta.

Epidemia de gripă din România a fost declarată cu puțin timp înainte de confirmarea primului caz de COVID-19

Amintim faptul că Ministerul Sănătății a fost nevoit să declare la începutul lunii februarie epidemie de gripă pe teritoriul României, după ce în săptămâna 27.01.2020 – 02.02.2020 a fost înregistrată o dublare a cazurilor de îmbolnăviri, față de nivelul așteptat. Potrivit datelor oferite de INSP, au fost înregistrate la nivel național 7022 de cazuri de gripă clinică, număr dublu față de cel raportat în săptămâna precedentă (3625 de cazuri) și în aceeași săptămână a anului 2019 (3455 de cazuri). Trendul crescător a continuat și în săptămâna următoare, când au fost raportate la nivel național alte 7577 de cazuri noi de gripă, de trei ori mai multe comparativ cu cele raportate în aceeași săptămână a anului precedent (2489 de cazuri).

Mai mult, la nivel național, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute, precum (gripa clinică, IACRS si pneumonii) a ajuns la începutul lunii februarie la 165.598, cu 59.2% mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeași săptămână a sezonului precedent (103.996). Totodată, în România erau raportate 42 de cazuri de Infecții Respiratorii Acute Severe (SARI).

Un prim semnal privind posibilitatea apariției infecțiilor cu COVID-19 în România, cu câteva săptămâni mai devreme, a fost lansată după ce în presă s-a scris că mai mulți medici de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” au fost infectați cu noul coronavirus fără să știe acest lucru și că au răspândit în acest fel COVID-19. Acest lucru ar fi rezultat după testările cu cei doi anticorpi, cel care prezintă boala existentă, IgM, și cel care arată că aceasta a fost depășită, IgG, aplicate mai multor cadre medicale. Astfel, mai mulți medici ar fi avut rezultat negativ la primul test și pozitiv la al doilea.

Pe de altă parte, unitatea medicală a precizat atunci într-un drept la replică faptul că în absența unui test de diagnostic validat, precum RT-PCR, este aproape imposibil de stabilit prezența infecției asimptomatice.

În ceea ce privește aplicarea metodelor de testare pentru stabilirea istoricului de infecție cu SARS-CoV-2 în rândul persoanelor rămase asimptomatice pe parcursul evoluției epidemiei, anume testele ELISA IgG și IgM, medicii au considerat că rezultatele pozitive indică o infecție anterioară cu alte subtipuri de coronavirusuri și puțin probabil cu SARS-CoV-2: “Susținem această ipoteză și prin faptul că nu s-au identificat anticorpi de tip IgM în niciuna dintre probele testate, eliminând varianta unor infecții recente, în ultimele 4 săptămâni. În situația în care ar fi vorba de o infecție în antecedente cu SARS-CoV-2 aceasta s-ar fi produs cu cel puțin 6 săptămâni anterior momentului testării, ori acest lucru este puțin probabil având în vedere că în România a fost identificat primul caz de COVID-19 în data de 26 februarie în județul Gorj”, se arată în comunicatul spitalului.

Dificultatea privind descoperirea unor cazuri de COVID-19 mai devreme de 26 februarie, în situația în care acestea ar fi existat în România, ar fi fost una foarte mare, dat fiind numărul inițial mic de testări. Mai exact la începutul lunii martie, după câteva zile de la depistarea oficială a primelor cazuri de COVID-19, în România au fost prelevate și analizate mai puțin de 600 de probe ale persoanelor care au sosit în România din zone afectate de infecția cu COVID-19.

Indicii privind apariția COVID-19 mai devreme decât se știe în mod oficial

Tot mai multe indicii arată că noul coronavirus s-a răspândit cu mult înainte de ceea ce s-a considerat a fi în multe state data primelorcazuri de infectare cu COVID-19.

Dacă în Franța data declarării epidemiei este 27 februarie, primul pacient purtător de coronavirus a fost diagnosticat la 23 ianuarie iar circulaţia Covid-19 s-ar fi activat abia pe la mijlocul lunii februarie. Este vorba despre prezența noului coronavirus la cinci britanici aflați în Franţa, la 8 februarie şi cazul unui focar izbucnit după 17 februarie, când a avut loc adunare religioasă la Mulhouse. Data oficială de declarare a epidemiei în Franţa este însă 27 februarie.

Şi în Germania, potrivit agenției Dpa, primul caz de coronavirus a fost depistat la 28 ianuarie, dar epidemia a început să se manifeste intens abia la începutul lunii martie.

În China, „pacientul zero” ar fi primit îngrijiri medicale la 17 noiembrie, adică mult mai devreme decât anunţul oficial al autorităţilor în privinţa depistării unui nou coronavirus.

Cu două luni mai înainte ca primele cazuri de Covid-19 să fie depistate oficial în Italia, medicii atrăgeau atenția privind existența unor cazuri foarte grave de pneumonie mai ales la pacienţi în vârstă. Şi cercetătorii de la un spital specializat din Milano, care au reuşit să izoleze „versiunea italiană” a noului coronavirus, au afirmat că microbul „circula, fără să se ştie de el, cu săptămâni înainte”.

Rate scăzute ale prezenței anticorpilor la pacienții care au fost infectați cu COVID-19

În contextul în care se vorbește tot mai mult despre relaxarea restricțiilor în statele europene, tot mai multe studii au ajuns la concluzii îngrijorătoare privind obținerea imunității la COVID-19 ca urmare a anticorpilor. Un studiu realizat într-un liceu din localitatea Crépy-en-Valois din departamentul Oise, unul dintre focarele de COVID-19 din Franța, arată că doar 26% dintre profesorii, elevii de liceu și familiile acestora care au fost infectați cu noul coronavirus au dezvoltat anticorpi.

Aceleași rezultate sunt consemnate și în studiile realizate în Italia. unde șeful Institutului Național de Sănătate din Italia, Silvio Brusaferro, a declarat recent că doar aproximativ 10% dintre italieni au dezvoltat anticorpi după infecția cu COVID-19, ceea ce înseamnă că imunizarea populației este departe de a fi atinsă.

Întrebat despre acest subiect, medicul Emilian Imbri a precizat pentru B1.RO că anticorpii se pot forma în cazul persoanelor care au fost infectate. În acest sens sunt gândite programe privind donarea de plasmă de către persoanele care au fost pacienți COVID-19:

„Anticorpii se formează strict pe ceva ce recunoaște și încearcă să se apere. Și noi am avut cazuri care în urma testelor au rezultat persoane care au diferite forme de corona, cu altătulpină, dar nu era COVID-19, prin urmare nici nu au fost internați, au primit un tratament acasă și fără nicio problemă. Pentru că în fiecare an avem, cu tulpini de corona, dar cu COVID-19 doar în prezent există.

Desigur că postinfecție există anticorpi împotriva acestui virus. De asta facemapel și facem și protocol cu Centru de Transfuzii și cu Institutul Național de Hematologie ca cei care au avut internați pacienți și care s-au vindecat și au fost internați sunt întrebați dacă doresc să meargă la centrul de transfuzii să doneze plasmă, la fel ca o donare de sânge. Această plasmă are anticorpi și poate fi folosită în cazurile cele mai severe”, a mai declarat acesta.