​De 8 Martie, în loc de flori, să ne gândim că 700 de fete au născut, deși nu împliniseră 15 ani. Aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România

România are cele mai multe mame minore din UE, practic una din patru mame din UE care nu a împlinit vârsta majoratului este din România. Totuși, anul trecut am mai atins un record căci, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România, au devenit mame 745 de fete cu vârste sub 15 ani.

Aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România

În 2021, au fost înregistrate 745 de nașteri din mame sub 15 ani și 16.997 din adolescente între 15 și 19 ani. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România.

Salvați Copiii mai notează că dintre mamele care aveau sub 15 ani, niciuna nu mai frecventa școala în perioada când a rămas însărcinată

.Au existat și situații în care tânăra mamă nu absolvise nicio clasă. Sondajul arată că una din zece mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.

80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.

Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Una din trei mame minore din România s-a născut tot dintr-o mamă minoră și două din zece mame minore au mai mult de un copil. Mai mult de un copil!

300 de copii au fost abandonați în maternități și în alte unităţi sanitare, în primele nouă luni din 2022

Aproape 300 de copii au fost abandonați în maternități și în alte unităţi sanitare, în primele nouă luni din 2022, conform datelor publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

Dintre aceştia, 220 de copii au fost părăsiţi în maternităţi, 54 în secţiile de pediatrie, iar doi au fost lăsaţi în altă secţie de spital.

Două fetițe, bebeluși, au fost găsite săptămâna aceasta, abandonate. Una mai trăia iar mama sa o lăsase pe un câmp, alături de o sticlă de lapte. Tânăra de 22 de ani le-a spus polițiștilor că a fost alungată de partenerul ei și că nu are cum să-și crească bebelușul.

Cealaltă fetiță a fost sufocată și apoi aruncată într-un șanț. Rudele mamei sale nici măcar nu știau că aceasta a fost însărcinată sau că a născut, deși locuiau împreună. Pe cealaltă fetiță oricum o creșteau bunicii.

În zeci de spitale nu se mai fac avorturi la cerere, nu gratuit oricum, iar prețul unui avort la privat ajunge și la 4.500 de lei

Din ce în ce mai multe spitale de stat refuză avortul la cerere, iar clinicile private profită de pe urma disperării femeilor, preţul unui avort ajungând chiar şi până la 4.500 lei. Asta înseamnă că exact femeile și fetele care sunt deja într-o situație vulnerabilă din punct de vedere financiar nu vor avea acces la un avort.

Conform unei cercetări a ONG-urilor, în perioada 2020-2021, din 171 de spitale de stat, doar 59 făceau întreruperi de sarcină la cerere.

Medicii refuză astfel de intervenţii în spitalele de stat, dar unii dintre ei acceptă să facă avorturi la cerere în cabinetele private, în schimbul unor sume mari de bani.

Din cele 171 de spitale, 51 au invocat religia ca principal motiv de refuz al medicilor, un motiv ce nu îşi are locul în sistemul public de sănătate.

Conform datelor INSP din 2022, 13 judeţe din ţară nu au raportat niciun avort la cerere în sistemul public (Giurgiu, Călăraşi, Braşov, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare, Sălaj, Arad).

Fetița care a fost născută săptămâna trecută și găsită săptămâna aceasta sufocată, într-un șanț, era din județul Satu Mare.

În trei judeţe (Olt, Hunedoara şi Vâlcea) nu există acces la avort la cerere nici în sistemul public, nici în cel privat.

Avortul medicamentos introdus de Ministerul Sănătăţii în anul 2020, în plină pandemie de COVID-19, este foarte slab promovat în spitale, pentru că ministerul nu a făcut nicio informare şi nicio formare a cadrelor medicale cu privire la această modalitate de întrerupere a sarcinii.

Reţeaua cabinetelor de planificare familială este lăsată în ultimii ani fără finanţare pentru anticoncepţionale gratuite, care pe vremuri se acordau persoanelor din categorii vulnerabile, femeilor sărace, elevelor şi studentelor.

În România nu există niciun protocol sau strategie la nivel naţional care să reglementeze accesul la metode de contracepţie, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că accesul la servicii de sănătate comprehensive, care includ avortul, prevenţia sarcinilor nedorite şi tratamentul bolilor cu transmitere sexuală, înseamnă respectarea drepturilor omului.

Totuși, ne ia prin surprindere, de fiecare dată, că suntem pe primul loc în UE atunci când vine vorba de  numărul de copii care nasc copii.