Directorii de aeroporturi se plâng de facturile și de 20 de ori mai mari și cer ajutor de la stat

Marile aeroporturi din România se plâng de facturile tot mai mari și sunt în pragul falimentului din cauza costurilor prea mari de întreținere. De exemplu, la Cluj-Napoca, ultima factură la energia electrică depășește un milion de lei, potrivit Digi 24, iar conducerea caută soluții ca să o poată achita. Într-o situație similară se află și Aeroportul din Iași.

Aeroporturile din țară nu mai fac față cheltuielilor uriașe, iar asta se va resimți curând în buzunarul călătorilor, care vor fi nevoiți să achite sume tot mai mari pentru serviciile pe care le primesc.

„Situația este absolut disperată! Solicităm insistent să fim incluși și noi în categoria unităților care o perioadă măcar sunt protejate”, a declarat David Ciceo, director al Aeroportului din Cluj Napoca.

Aeroporturile din România, la un pas de impas din cauza facturilor

În Iași, de exemplu, potrivit sursei menționate, factura la energie electrică estimată pentru luna septembrie este de aproape jumătate de milion de euro, ceea ce înseamnă de 20 de ori mai mult decât sumele plătite până în luna iulie. Astfel, în acest context, aceste sume uriașe pot fi acoperite cel mult două – trei luni, potrivit declarațiilor făcute de directorul aeroportului din Iași.

„Aeroportul Iași are o medie pe anul 2021 de 220 mw pe lună. Acest curent nu vine doar din ce se consumă în cadrul terminalului, vorbim și de balizajul pistei și de iluminatul platformei. Din acest punct de vedere se poate pune în pericol, fiind la un moment dat nevoiți să luăm măsuri pentru a reduce curentul”, a explicat Romeo Vatră, director al Aeroportului Iași.

„Producătorii de energie, intermediarii, nu vor să încheie contracte pe mai mult de o lună, cu aeroporturile. Siguranța în securitate e pe primul loc și avem nevoie de predictibilitate și avem nevoie de prețuri normale”, a adăugat, la rândul său, directorul Aeroportului din Cluj.

În acest sens, pe fondul măririlor, directorii de aeroporturi cer guvernanților măsuri care să remedieze situația cât mai curând posibil, pentru a nu cădea într-un adevărat colaps financiar.