Directorul SRI, Eduard Hellvig, prima reacție la controversatul pachet de legi privind siguranța naţională. Și câteva precizări despre „Securitate și securism” (VIDEO)

Directorul SRI, Eduard Hellvig, prima reacție la controversatul pachet de legi privind siguranța naţională. Și câteva precizări despre „Securitate și securism” (VIDEO)

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a avut vineri o primă reacție referitoare la controversatul pachet de legi privind securitatea naţională.

El a susținut, în cadrul uunei conferințe de presă, că va comenta conţinutul legilor după ce „acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ”, dar poate spune de cum că aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Hellvig a mai afirmat că a tot cerut instrumente legale ca Serviciul să fie mai eficient în a combate amenințările cu cre se confruntă România.

Eduard Hellvig a ținut să facă și câteva precizări despre ce înțelege el despre „Securitate și securism”.

Directorul SRI, reacție la controversele privind legile securității naționale

La început, Hellvig a spus că „poate da de gândit” faptul că în discuțiile din ultimele săptămâni pe aceste legi s-a vorbit cu precădere despre SRI.

Directorul SRI a afirmat apoi că structurile de informaţii trebuie să fie în serviciul cetăţenilor și să respecte legile și drepturile oamenilor. De asemenea, a mai precizat el, în democraţie este nevoie de echilibru între respectarea drepturilor civile și „consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precendent, cum sunt cele pe care le parcurgem”

„Aducerea la zi a acestor legi nu e un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi sunt cele adoptate la începutul anilor 90, iar forma lor permite interpretări neclare. SRI a solicitat constant instrumente legale, care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România.
Adaptarea legislației trebuie să țină cont de reperele României: suntem în UE și NATO, suntem o țară democratică. Orice tentativă de întoarcere la reglementările din comunism trebuie respinsă din start”, a mai declarat directorul SRI.

Precizările lui Hellvig despre Securitate și securism

Eduard Hellvig a ținut apoi să facă niște precizări despre ce înțelege el prin Securitate și securism.

„Securitatea a devenit un creator de mentalități, corector de comprotament, judecător absolut. Laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar virușii pătrunseseră în societate. Unul dintre ei e securismul. Securismul e ideea care presupune utilizarea traumelor societății pentru a crea foarte abil tocmai o reflecție de tip totalitar

Este acea idee că în spatele a orice se ascunde un interes obscur, şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm

Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflilct unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi”, a spus Hellvig.

Acesta a mai susținut că securismul e bine reprezentat în mai multe medii ale societății românești.

„Eu vreau să consolidăm împreună societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism”, a continut Hellvig, punctând că prin activitate sa a urmărit să apropie SRI de standardele de performanță ale partenerilor transatlantici.

Eduard Hellvig a mai ținut să precizeze că el e primul primul director SRI care a condamnat public Securitatea.

Principalele prevederi din proiectele de legi privind securitatea națională

Unul dintre proiectele de lege care au stârnit ample dezbateri prevede că firmele și cetățenii vor fi obligați să sprijine SRI în operațiune sale, la cererea acestuia. În plus, proiectul dă dreptul SRI să-și înființeze propriile companii. Potrivit altor prevederi, personalul SRI va putea fi anchetat doar de un număr limitat de procurori, perchezițiile la sediul Serviciului vor putea fi făcute doar cu autorizarea președintelui României, iar reținerea sau percheziționarea personalului SRI se va putea face doar cu acordul directorului SRI și în prezența unui jurist al acestuia.

Un alt proiect din pachet prevede că fondurile de cheltuieli operative ale serviciilor secrete nu vor mai putea fi controlate nici de comisiile parlamentare speciale, nici de Curtea de Conturi, ci doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În acest Consiliu, președintele României va avea cuvântul decisiv dacă nu se realizează consens, arată un alt proiect.

Potrivit unui proiect de data aceasta pentru funcționarea Serviciului de Informații Externe (SIE), cadrele militare din SIE pot fi audiate, percheziționate, reținute sau arestate preventiv numai de procurori militari anume desemnați, iar perchezițiile în sediile SIE pot fi realizate cu mandate date de judecători anume desemnați și cu aprobarea președintelui României.

Proiectele de lege au fost publicate în întregime de către G4Media.

Urmăriți B1TV.ro și pe