Dragoș Șerban, antropolog: Există o legătură foarte strânsă între manele și lumea interlopă. Frații Cămătaru sunt singurii interlopi care își fac tatuaje cu sens

Dragoș Șerban, un antropolog recunoscut acum pentru cunoștințele sale despre tatuaje și dialecte ale subculturilor est-europene și balcanice, a început acum opt ani să studieze o zonă situată între Caucaz și Siberia, cuprinzând Armenia, Cecenia și Georgia. Deși zona este populată de munte civilizații cu un număr mare de limbi native, toate au în comun un anumit aspect al istoriei: deportările și arestările făcute de URSS, sub comanda lui Stalin.

Mai ales din anii 2 000, foarte mulți au emigrat în Statele Unite, printre ei aflându-se și Djohar și Tamerlan Tsarnaev, cei care au pus în aplicare atacul din Boston. Potrivit site-ului vice.com, Dragoș susține că aceștia sunt doar doi reprezentanți ai unei grupări puternice din lumea interlopă cecenă, una clădită pe un cod de onoare de „Hoți în lege”. Acest cod a ajuns să fie simulat și în România, găsindu-și adepți în Rahova, în teoria și practica fraților Cămătaru. Tatuajele imprimate pe frații Cămătaru, spune Dragoș, arată că niște infractori de la margine de București sunt legați de frații lor din Cecenia.

”În spațiul acesta pe care eu l-am cercetat în ultimii ani există o influență interesantă a muzicii, mai ales în comunitățile de interlopi. Așa am descoperit că manelele se opresc undeva în Armenia, în forma pe care o știm noi. Sigur, le găsim și în alte țări sub diferite nume, de la turbofolk în Serbia, la cealga în Bulgaria. Fonetic, ca exprimare și ca versuri sunt similare, iar ritmul vine din cel oriental. Dar manelele se opresc în Armenia pentru că acolo se ciocnesc două civilizații”, a spus Dragoș Șerban pentru Vice.

”Este cea din sudul Caucazului, afectată de Imperiul Otoman, și cea țaristă, dincolo de Caucaz, care începe de pe la jumătatea Georgiei. În această civilizație, prin secolul 19, trăiau multe comunități evreiești în zona de Est, în Odessa, iar aici s-a născut o idee: noi suntem ceea ce suntem, suntem uniți și facem ceea ce facem doar în interiorul comunității noastre. Asta, rezumat, înseamnă refuzul autorității sub orice formă este ea. Așa au apărut primele comunități de interlopi”, a continuat acesta.

După Revoluția Bolșevică și mai ales după cea de-a doua conflagrație mondială, orice interlop a fost luat în lagăr, iar acolo a apărut așa-numita mișcare ”Hoți de lege” și tot acolo a început revolta împotriva autorităților din acele lagăre și au apărut cele mai cunoscute simboluri ale lor. În afară de tatuaje, interlopii și-au mai dezvoltat și un anumit cod al onoarei și alte elemente care le definesc comunitatea.

În România, o astfel de subcultură a fost creată de anumiți interlopi în ultimul deceniu. ”Ei sunt singurii care au început să folosească simboluri. Și aici e vorba de legătura foarte strânsă dintre manele și lumea interlopă, cum la „Hoți în lege” e legătura între shanson și lumea interlopă. Shanson este ca maneaua românească, doar ceva mai poetic, ca muzica pop”, mai spune Dragoș.

”Primii la care am observat asta în România sunt frații Cămătaru, care au apelat la mai multe simboluri. Acum cinci ani a fost eliberarea lui Nuțu Cămătaru, care a plecat călare. Apoi, au fost primii interlopi cu animale sălbatice și era mitul că, dacă nu plătești la timp, devii mâncarea lor. Ba chiar au folosit și un cântăreț de manele – Mitzu din Sălaj cu melodia „La dușmani le dăm teroare și din închisoare” – ca să transmită niște mesaje către anumiți oameni, versurile fiind dictate de el. Abia așa începem să discutăm despre o subcultură”, a explicat acesta pentru Vice.com.