Un studiu realizat la nivel național trage concluzii care ar trebui să-i pună pe gânduri pe responsabilii cu sistemul de educație. O treime dintre elevi nu sunt în stare să se descurce și să aplice cunoștințele matematice în viața de zi cu zi.
Pe lângă analfabetismul funcțional, sistemul de educație românesc se confruntă și cu analfabetismul numeric. Astfel, mai bine de 30% dintre elevi nu se descurcă să aplice cunoștințele pe care le capătă la orele de matematică în viața de zi cu zi. Cu alte cuvinte, aceștia nu se descurcă să operații cu numere, să calculeze suprafețe sau volume etc.
Studiul a fost realizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie (AVE România) şi Brio, iar concluziile au fost prezentate într-un „Raport Naţional privind Alfabetizarea Numerică”. Potrivit documentului, care a analizat populaţia şcolară din toate ciclurile de învăţământ, primar, gimnazial şi liceal, analfabetismul numeric se plasează la peste o treime (36%) dintre elevi. Dintre aceștia, un procent de 16% au dificultăți destul de mari.
Raportul definește literaţia numerică drept capacitatea de a înţelege, interpreta şi utiliza informaţii matematice în diverse contexte ale vieţii cotidiene, profesionale şi sociale.
Potrivit informațiilor prezentate, analfabetismul numeric creşte constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale şi de 46% la clasele liceale. Practic, pe măsură ce înaintează în sistemul școlar, elevii devin tot mai puțini capabili să aplice ceea ce învață la ore. Băieţii prezintă, în general, un nivel mai bun de funcţionalitate numerică faţă de fete, diferenţa menţinându-se de la un ciclu şcolar la altul.
Raportul arată că există diferențe crescute ale analfabetismului funcţional numeric în funcţie de mediul de provenienţă al elevilor. Nivelul este mai ridicat în cazul celor care provin din mediul rural, în vreme ce elevii din orașele mari stau cel mai bine.
„S-au observat diferenţe crescute ale analfabetismului funcţional numeric în funcţie de mediul de provenienţă. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferenţele persistă şi se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu şi liceu”, mai arată raportul.
De asemenea, concluziile evidențiază o legătură strânsă între statutul socio-economic şi nivelul de funcţionalitate numerică. elevii din categoria cu cel mai crescut statut prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric. Pe de altă parte, elevii din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric.
În dezvoltarea cercetării au fost definite cinci mari domenii de evaluare, comune tuturor nivelurilor şcolare. Este vorba despre algebră, statistică, geometrie, măsurare, proprietăţi ale numerelor. Pentru fiecare domeniu şi subdomeniu şi pentru fiecare ciclu de învăţământ au fost realizaţi aproximativ 100 de itemi – mai exact, un total de 6.681 de itemi. Fiecare a fost expus de cel puţin 30 de ori (majoritatea de 70-80 ori) pentru analiza statistică.
Pilotarea a implicat administrarea itemilor la un eşantion de 9.719 participanţi. Aceștia au fost selectați prin eşantionare stratificată proporţională dintr-un set iniţial de aproximativ 16.000 de administrări ale testului.
Cele aproape 16.000 de administrări ale testului au fost realizate în perioada octombrie – decembrie 2024. Testele au fost aplicate la nivel național, în aproape 600 de şcoli din întreaga ţară. Distribuţia dintre fete şi băieţi a fost echilibrată în mod deliberat, asigurând o proporţie de 50% – 50%, iar distribuţia demografică a acoperit toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.