Emil Hurezeanu, despre „spectacolul justițiarist”: Este umilitor. Dați-ne voie să discutăm și despre altceva!

Analistul Emil Hurezeanu se declară „împotriva spectacolului justițiarist” care se desfăşoară în ultima vreme în presa românească şi pledează pentru reducerea „frecvenței cătușelor pe ecranele democrației”.

„Mi se pare în continuare că este adesea umilitor să transformi actul de justiție dintr-un act de reparație morală, cu semne de calificare judiciară, într-unul de umilire sau de histrionism care are de-a face cu impresionarea trivială a vulgului în preajma eșafodului sau a execuțiilor publice”, susţine Hurezeanu, într-o intervenţie la Digi 24.

„Știm din Evul Mediu că majoritatea publicului cădea într-un fel de delir, de veselie, cu manifestări de maximă jovialitate în preajma execuțiilor. Știm, de la Revoluția franceză: călăii se transformă în victime și că rezultatul, la Thermidor, este apariția lui Napoleon; știm, după Republica procurorilor, că în Italia au dispărut partidele, au fost 70 de cazuri de sinucideri (….) Sunt adeptul aplicării unei paradigme a sistemului de coordonate”, mai explică analistul.

Emil Hurezeanu îşi exprimă, totodată, dezaprobarea faţă de modul în care România îşi tratează foştii şefi de stat.

„N-aș accepta ca un fost președinte să fie umilit”, susţine Hurezeanu, adăugând că francezii sau germanii reușesc să-și mumifice idolii cetății și să-i suspende din viața publică în loc să-i întemnițeze.

„Suntem înrăiți. Transformăm totul în rău. Suntem dintre popoarele Europei cele mai înrăite. Am avut atâția ani de pace, am scăpat de comunism, am scăpat de dictatură, dar acum suntem într-un moment foarte periculos. N-aș vrea să ne întâlnim în fiecare seară și să discutăm o nouă secvență a procesului acesta haotic, anarhic, fără sens, fără finalitate publică pozitivă, de înrăire și autoînrăire”, subliniază Hurezeanu.

„Aici, asta e problema. Ești o țară puternică, vrei să faci ceva cu tine? Nu? A! Vrei să termini cu actul de justiție! Sănătate și succes! Dar n-ajunge! Fără să avem ceva împotriva actului de justiție! Dar dați-ne voie, într-o societate pluralistă și democratică, să discutăm și despre alte lucruri! Suntem cumva obsedați de corurile unanimiste ale dreptății cu orice preț? Într-o democrație există și avocați, și critici. Putem vorbi despre fațete ale unui fenomen principial și principal pozitiv!”, a mai punctat Emil Hurezeanu.