Preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, Eugen Iancu, a declarat că simpla aplicare a amenzilor pentru lipsa autorizaţiilor nu reprezintă o soluţie, deoarece se menţine riscul producerii unei tragedii. În schimb, ar trebui să existe o lege care să prevadă în mod clar condiţiile în care un spaţiu public poate fi utilizat.
Eugen Iancu şi-a pierdut fiul în incendiul din clubul Colectiv. În opinia sa, prin faptul că doar dă amenzi și nu face nimic altceva, statul arată că nu vrea decât să scape de responsabilitate. De ce Dumnezeu plătim taxe şi impozite, dacă de fapt statul nu e în stare de nimic, decât să dea nişte aşa-zise amenzi, care reprezintă de fapt o şpagă?, s-a întrebat Iancu.
„Aceasta este o capcană în care statul român trăieşte de 30 de ani. Întotdeauna a folosit Garda Financiară sau ANAF pentru a culege bani, ca să ne plătim pensiile şi salariile. La fel, sunt folosiţi pompierii. Nu trebuie să înăsprim controalele. Trebuie să dăm o lege foarte clară, prin care să fie stabilite condiţiile în care un spaţiu public poate funcţiona. Degeaba ne ducem şi dăm amenzi din trei în trei luni. Uitaţi-vă că apar periodic incendii. În momentul în care avem un incendiu într-o fabrică, într-un atelier, într-un magazin, într-un mall, imediat apare pompierul care spune: ‘Ăştia funcţionau fără autorizaţie. Le-am dat o amendă acum o săptămână, acum o lună’. În felul acesta, statul vrea să scape de fapt de responsabilitate. Şi aici întrebarea mea este de ce Dumnezeu plătim taxe şi impozite, dacă de fapt statul nu e în stare de nimic, decât să dea nişte aşa-zise amenzi, care reprezintă de fapt o şpagă? Este şpaga mascată pe care statul o ia de la cetăţeni. Te lasă să faci ce vrei tu, într-un spaţiu în care oricând se poate întâmpla o tragedie, iar de acea tragedie statul se spală pe mâini. De ce? Pentru că ţi-a dat o amendă de 2.000-3.000 de lei. Este o absurditate. Nu, statul trebuie pur şi simplu să facă o lege clară, pe care să o pună în aplicare”, a declarat Iancu, pentru Agerpres.
Eugen Iancu a vorbit și despre lipsa dotărilor din spitale și pericolul infecţiilor nosocomiale: „Ceea ce ne lipseşte nouă este, parţial, dotarea pentru ceea ce le trebuie lor acum din punct de vedere al recuperării, deoarece în cazul unui eveniment, în cazul unor pacienţi noi cu arsuri – aici suntem zero. (…) Ce ne lipseşte nouă la ora asta este siguranţa că în momentul în care te duci să îţi faci o operaţie nu te infectezi iarăşi cu nosocomiale, iar din păcate asta este o problemă valabilă în toate spitalele româneşti, indiferent că sunt private, indiferent că sunt de stat”.
Iancu s-a mai plâns că dosarul ”Colectiv” a tot fost amânat și cu ”motivații ridicole”. El a mai spus că judecătorul care s-a ocupat până acum de dosar, și care a ieșit la pensie recent, a fost o ”catastrofă”: „În trei ani nu s-a întâmplat mare lucru. Au fost câteva anchete la început. Unele dintre ele, din păcate, sub semnul întrebării, pentru că nu avem garanţia că probele de aer s-au luat aşa cum trebuie. Nu avem nici măcar garanţia că probele de ţesut luate din copiii noştri la autopsie s-au luat aşa cum trebuie. După trei ani e foarte greu să poţi să vii să spui: da, acum suntem mai optimişti, că s-a schimbat judecătorul. Ce pot să vă spun este că judecătorul dinainte a fost o catastrofă, şi-a bătut joc efectiv de dosar, pentru că să stai opt-nouă luni doar ca să porţi corespondenţa cu un italian şi cu doi spanioli, pentru că ba nu aveam traducător de italiană, ba nu găseam nu ştiu ce adresă… Nişte motivaţii ridicole. Pentru asta s-a pierdut aproape un an. De unde ar veni un pic de optimism? Din faptul că acest judecător pare mai serios şi mai punctual, mai ordonat. Dar trebuie să vedem ce se întâmplă în timp. Deocamdată a fost doar o primă înfăţişare. Acesta este un proces care va dura ceva şi ne-am dori tare mult ca procesul să nu fie influenţat de politic. Ne-am dori să avem într-adevăr o justiţie liberă, o justiţie care să îşi respecte statutul şi care să merite respectul nostru, al cetăţenilor”.