Libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul Uniunii Europene, este considerată de către români cea mai bună realizare a Uniunii Europene, potrivit celui mai recent Eurobarometru.
Pe de altă parte la nivel european, pacea între statele membre UE este considerată realizarea cea mai importantă (UE28: 34%, RO: 18%).
Peste două treimi dintre români (71%, în scădere cu 8 puncte procentuale față de 2018), peste media europeană de 58% (aceeași ca în anul precedent), se declară optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene.
Aproximativ jumătate dintre români (52%, în creștere cu 3 puncte procentuale) cred că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia corectă. Ca și în ultimii doi ani, procentul acestora este sensibil mai mare decât media europeană (UE28: 31%). Țările care înregistrează un nivel ridicat de încredere în privinţa direcţiei Uniunii Europene sunt Irlanda (54%), România (52%) și Croația (51%). La polul opus, ţările care consideră actuala direcţie ca fiind greşită sunt Belgia (62%), Grecia (61%) și Franța (60%).
De asemenea, 63% dintre români (mult peste media UE28: de 40%) consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari, având în vedere obiectivele sale politice, România clasându-se a doua, după Cipru (70%), în lista țărilor ce împărtășesc această opinie.
Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, prioritizarea obiectivelor și domeniilor de interes diferă în rândul românilor față de media înregistrată la nivel european.
Astfel, apărarea și securitatea, precum și politica economică și monetară, sunt primele domenii menționate în care atât românii, cât și europenii, consideră că se cheltuie cea mai mare parte a bugetului.
Românii clasează pe primele locuri domeniile în care ar trebui să crească investițiile din bugetul UE după cum urmează: (i) ocuparea forței de muncă, (ii) educația, formarea, cultura și media și (iii) agricultura și dezvoltarea rurală. La nivelul Uniunii Europene, prioritatea referitoare la schimbările climatice și protecția mediului este considerată a fi mai importantă decât cea legată de educație, formare, cultură și media, iar agricultura este devansată de acestea.