Forțele de ordine și structurile de securitate din România, criticate dur de Departamentul de stat al SUA, în contextul războiului din Ucraina: Cazuri de tratamente inumane sau degradante, corupția generalizată și încălcarea vieții private

Cel mai recent raport al Departamentului de stat al SUA privind situația corupției din România atrage atenția asupra abuzurilor și a lipsei de eficiență a structurilor de securitate. În raport se precizează explicit faptul că „au existat rapoarte credibile că membrii forțelor de securitate au comis unele abuzuri.” Observațiile făcute de Departamentul de Stat al SUA vin într-un context problematic pentru țara noastră, cu un război tot mai violent la granițe și cu un flux continuu de refugiați ucraineni.

Forțele de ordine criticate de departamentul de stat în contextul războiului din Ucraina

Chiar instituțiile care au ca sarcină gestionarea acestor crize, precum Inspectoratul General al Poliției Române, Poliția de Frontieră sau Jandarmeria, dar şi instituţiile de forţă ale statului sunt aspru criticate de Departamentul de stat al SUA.

Violența nejustificată a forțelor de ordine, încălcarea vieții private, fapte de corupție neanchetate, agresiuni comise asupra refugiaților și încălcarea drepturilor solicitanților de azil, sunt abuzuri care au șocat autoritățile americane.

Problemele semnificative legate de drepturile omului au inclus rapoarte credibile despre: cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea guvernului; corupție oficială gravă pe scară largă; lipsa investigației și a răspunderii pentru violența de gen, inclusiv, dar fără a se limita la, violența domestică și a partenerului intim și violența sexuală; și abuzuri care vizează persoanele instituționalizate cu dizabilități.

Toate aceste situaţii survin într-un context geopolitic delicat, care necesită întreaga atenţie înspre instituţiile de forţă ale statului. Având în vedere războiul din Ucraina şi situaţia tensionată de la graniţa României, forţele de securitate şi instituţiile militare, de forţă, ar trebui să fie cele care veghează la bunul mers al lucrurilor. Ori când asupra acestora planează suspiciuni privind bunele intenţii, atunci există o vulnerabilitate majoră la nivelul întregii ţări

„Au existat rapoarte credibile că membrii forțelor de securitate au comis unele abuzuri”

Raportul menționează abuzurile comise de forțele de ordine împotriva migranților și refugiaților. Se precizează că pe parcursul anului 2021, au avut loc mai multe incidente de hărțuire, discriminare, abuzuri împotriva refugiaților și migranților, respingeri și abateri de la procedurile de azil în zonele de frontieră, deși majoritatea incidentelor nu au fost raportate din cauza unor suspiciuni întemeiate, a lipsei de informații, ci din cauza unor servicii de sprijin inadecvate și a unor  mecanisme de despăgubire ineficiente.

În februarie, ONG-ul LOGS (Grupul pentru Inițiative Sociale, organizație care a ajutat solicitanții de azil din orașul Timișoara) a documentat mai multe presupuse acte de violență comise de poliție împotriva solicitanților de azil. Potrivit mărturiilor mai multor solicitanți de azil, membrii poliției de frontieră și ai poliției locale le-au distrus telefoanele, le-au luat banii sau au folosit forță excesivă împotriva lor. Organizația Lighthouse Reports și Border Violence Monitoring Network din Amsterdam a raportat că mai multe cazuri de respingere violentă a migranților sau refugiaților de către autorități, pe parcursul anului la granița țării cu Serbia.

De asemenea, raportul precizează că „Ministerul Afacerilor Interne răspunde de Inspectoratul General al Poliției Române, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, Direcția Generală Protecție Internă și Direcția Generală Anticorupție. Direcția Generală Protecție Internă este responsabilă de colectarea de informații, contrainformații, precum și prevenirea și combaterea vulnerabilităților și riscurilor care ar putea perturba grav ordinea publică sau ar putea viza operațiunile Ministerului Afacerilor Interne. Direcția raportează ministrului de interne. Serviciul Român de Informații, agenția de securitate internă, investighează terorismul și amenințările la securitatea națională. Serviciul se raportează la Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Autoritățile civile au menținut un control efectiv asupra serviciului de informații și a agențiilor de securitate care raportau Ministerului Afacerilor Interne. Au existat rapoarte credibile că membrii forțelor de securitate au comis unele abuzuri.”

Violența nejustificată a polițiștilor

Este dat ca exemplu un incident petrecut pe 16 aprilie 2021  în Pitești. Mai mulți polițiști au încercat să rețină un bărbat de 63 de ani care se certa cu forțele de securitate după ce a fost evacuat dintr-un restaurant în flăcări.

Conform imaginilor surprinse de camerele de supraveghere , ofițerii păreau să-l împingă pe bărbat la pământ. Rapoartele de presă au indicat că bărbatul a încetat imediat să mai respire și nu a mai putut fi resuscitat. Un reprezentant al unitatii de medicina legala Pitesti a declarat presei ca cauza decesului a fost asfixierea mecanica.

Pe 20 aprilie, doi ofițeri au fost arestați pentru implicarea lor în incident. Începând cu luna noiembrie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București desfășura o anchetă penală împotriva a doi polițiști și a unui jandarm implicați în incident pentru ucidere involuntară și comportament abuziv.

Nu există nicio agenție special desemnată să investigheze dacă uciderile poliției au fost justificate. Parchetele se ocupă de anchete și urmăriri penale împotriva polițiștilor care comit crime, în timp ce parchetele militare se ocupă de anchete și urmăriri penale împotriva membrilor jandarmeriei care comit crime.

În iunie, printr-o hotărâre nedefinitivă, Tribunalul Militar Iași a impus unui jandarm o pedeapsă cu închisoare cu suspendare de doi ani și șapte luni pentru omor din culpă, agresiune și comportament abuziv. În 2019, jandarmul a încercat să imobilizeze fizic un bărbat de 55 de ani timp de 10 minute și a folosit spray lacrimogen împotriva lui, fiind suspectat că a atins în mod necorespunzător un copil. În timpul altercației, bărbatul a rămas inconștient și a fost transportat la spital, unde a murit a doua zi.

Abuzurile forțelor de ordine nu sunt anchetate

Impunitatea a fost o problemă semnificativă în forțele de securitate, în special în rândul poliției și jandarmeriei. Ofițerii de poliție au fost în mod frecvent scutiți de cazuri de presupuse bătăi și alte tratamente crude, inumane sau degradante.

Procurorii sunt responsabili de investigarea abuzurilor. Direcția de Control Intern din cadrul Poliției Române poate desfășura, sub supravegherea procurorului, cercetări penale privind abuzurile săvârșite de membrii poliției, precum și anchete administrative interne”, se precizează în raport.

Unul dintre abuzurile forțelor de ordine, menționat în raport, este imixtiune arbitrară sau ilegală în confidențialitatea și a vieții de familie sau în corespondență.

Deși constituția și legea interzic astfel de acțiuni, au existat acuzații din partea ONG-urilor, politicienilor și jurnaliștilor că autoritățile nu au respectat drepturile persoanelor.

Au existat rapoarte că autoritățile guvernamentale au intrat în case fără autorizație judiciară sau corespunzătoare și au interferat ilegal cu viața privată.

Cazul adjunctului șefului Poliției București

Potrivit relatărilor din presă, polițiștii și oficialii MAI au dispus pe nedrept supravegherea lui Radu Gavris, adjunctul șefului Poliției București, pentru a-l împiedica să concureze pentru o funcție de conducere în poliție.

În ianuarie, mai mulți ofițeri de poliție au percheziționat un restaurant în care Gavris și mai mulți procurori luau cina, pentru o presupusă încălcare a restricțiile legate de COVID-19.

În urma raidului, ministrul de interne a anunțat că Gavris a fost revocat din funcția de coordonator al eforturilor anti-COVID-19. Mass-media și sindicatul polițienesc Europol au sugerat poliției să efectueze raidul pe baza informațiilor pe care le-a obținut în urma supravegherii.