Fost guvernator al Deltei despre scandalul Canalului Bâstroe: „Un studiu de impact ar fi închis subiectul pentru totdeauna”

Fost guvernator al Deltei despre scandalul Canalului Bâstroe: „Un studiu de impact ar fi închis subiectul pentru totdeauna”
sursă foto: captură YT

În timp ce informațiile prezentate de partea ucraineană despre subiectul canalului Bâstroe sunt incerte și contradictorii, un fost guvernator al Rezervației Delta Dunării vorbește despre impactul pe care l-ar putea avea asupra mediului adâncirea Canalului Bâstroe.

Propunerea Ucrainei este de a adăuga estuarele Chilia și Bâstroe la Rețeaua Transeuropeană de Transport TEN-T

Practic, prin această solicitare, Ucraina dorește să adâncească de la 5 metri la 8 metri Canalul Chilia și de la 3,9 metri la 7 metri Canalul Bâstroe, pentru ca acestea să devină canale de legătură către Dunăre și Marea Neagră.

Săparea și adâncirea celor 164 km de canal de pe Chilia și Bâstroe ar conduce la distrugerea Deltei Dunării, aflată în patrimoniul universal UNESCO, și totodată la închiderea Canalului Sulina, prin considerentul că circulația navelor s-ar muta pe Chilia și Bâstroe, lucru pe care nu-l putem accepta – spune și europarlamentarul Corina Crețu.

Virgil Munteanu, guvernator al Deltei Dunării între perioada 2000-2005, spune pentru Gândul că a văzut în 2004 ”același film” despre lucrări la Canalul Bâstroe. Acum, 19 ani mai târziu, situația este la fel de incertă, nefiind realizate de atunci un program de monitorizare și o analiză de evaluare a impactului acestei investiții asupra mediului.

„Filmul ăsta l-am mai văzut o dată, în anul 2004. Atunci eram guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, când au început lucrările la Bâstroe.

Au trecut 19 ani, după care a fost o tăcere totală, de la toată nebunia care a fost atunci – a fost pentru prima dată în istorie când toate convențiile internaționale s-au activat împotriva acestui proiect.

Problema pe care eu o văd aici este că, din 2004 până azi, toate instituțiile statului român, toate institutele de cercetări în domeniu, toate organizațiile nonguvernamente și convențiile internaționale anticipau un impact negativ major asupra Deltei Dunării din România. Dar, am rămas la anticipat„, a mai spus Virgil Munteanu.

Fostul guvernator susține că în toți acești ani se puteau aduna și interpreta foarte multe date, iar studiul rezultat, dacă era prezentat Comisiei Europene, autorităților ucrainene și în fața specialiștilor din toate convențiile internaționale, ar fi închis definitiv subiectul Bâstroe.

În cazul privind adâncirea canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” -, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`