Furtul atefactelor dacice în Olanda. Fostul director al Muzeului Național de Istorie face acuzații grave. Ce s-a întâmplat la Muzeul Drents

Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie din București, a făcut acuzații grave legat de furtul artefactelor dacice de la Muzeul Drents din Țările de Jos.

Ernest Oberländer face acuzații grave

Mai multe artefacte din aur și din argint au fost furate, anul trecut, din Muzeul din Drents, Țările de Jos, unde erau expuse, în cadrul unei expoziții. Exponatele au fost împrumutate, muzeului olandez, de Muzeul Național de Istorie, condus, la vremea respectivă, de Ernest Oberländer. În urma acestui jaf, fostul director a fost făcut responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat. Din acest motiv s-a văzut nevoit să demisioneze.

După mai multe luni, el a revenit și a susținut un interviu în care a făcut o serie de comentarii referitoare la acest subiect. El și-a prezentat propria variantă într-o discuție cu jurnaliștii RTL Nieuws. Fostul director a afirmat că a ales să expună artefactele la Drents pentru că muzeul i s-a părut unul dintre cele mai sigure. Anterior, exponatele dacice au fost împrumutate muzeelor din Milano, Beijing și Madrid.

„Îi iubesc pe olandezi și am vrut să împărtășesc patrimoniul României cu lumea întreagă. Pregătirile pentru expoziție au fost meticuloase, iar muzeul părea să fie cel mai bine protejat dintre toate muzeele cărora le-am împrumutat piese până acum”, a relatat el.

În ciuda sistemelor de alarmă avansate și a geamurilor blindate, hoții au reușit să pătrundă printr-o mică spărtură. Ei au profitat de o breșă în sistemul de securitate care nu a fost luată în calcul în planul inițial.

Cum a fost ales muzeul din Drents

Ernest Oberländer susține că nu au existat probleme de securitate care să-l facă să creadă că Muzeul olandez va pierde artefactele. Potrivit spuselor sale, instituția avea sisteme de alarmă performante, senzori de mișcare și geamuri armate. Părea cel mai sigur muzeu din toate cele în care au fost expuse piesele dacice.

„Nu au existat astfel de probleme cu Muzeul Drents. Muzeul avea cele mai noi sisteme de alarmă, detectoare de mișcare și geamuri armate peste tot. Pe hârtie, acesta a fost cel mai sigur muzeu din întreaga serie”, a declarat Oberländer.

El a precizat că există un plan în care sunt descrise toate metodele de protecție pentru piesele valoroase expuse într-un muzeu. Documentul respectiv prevede cum se intervine la incendiu, cum sunt protejate exponatele și alte asemenea proceduri care țin de securitate. În cazul expoziției de la Muzeul Drents, acest plan nu a fost făcut public pentru a nu ajunge în mâinile potențialilor infractori.

„Toate detaliile despre securitatea Muzeului Drents sunt în el. Dacă se scurge informația, trebuie să reînnoiască întreaga securitate”, a precizat fostul director al Muzeului de Istorie.

Acuzații grave formulate de Ernest Oberländer

Fostul director al Muzeului Național de Istorie susține că situația din teren nu corespundea informațiilor din planul de securitate. De exemplu, muzeul trebuia să folosească sticla antiefracție pentru vitrine. Geamul protector a fost distrus, foarte ușor, cu două lovituri de ciocan. Iar hoții au furat coiful de aur fără nici o piedică. Or, acest lucru nu trebuia să se întâmple a spus Ernest Oberländer.

„Raportul privind instalația precizează că Muzeul Drents va folosi așa-numita sticlă P6B. (…) Nu au respectat ceea ce s-a convenit în raportul privind instalațiile. Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată, iar casca a fost furată cu două lovituri de ciocan”, a declarat fostul director.

Jurnaliștii RTL au confirmat că pentru vitrina respectivă, oficialii muzeului olandez nu au folosit acest tip de sticlă, ci unul obișnuit. Ei au citat din dosarul întocmit de anchetatorii olandezi. Aici apare informația conform căreia s-a folosit sticlă P2B, folosită în gopodării, pentru ferestre sau uși de geam. Fostul director susține că dacă ar fi știut, nu ar mai fi împrumutat artefactele.  Mai mult, susține că nu a putut testa rezistența vitrinelor.

„Nu așa funcționează. Vitrinele costă uneori mai mult de zece mii de euro. Nu le atacați cu un baros pentru a testa rezistența. Trebuie să vă puteți baza pe raportul instalației”, a precizat Oberländer.

Au existat și alte probleme de securitate

Ernest Oberländer susține că au mai existat și alte probleme de securitate. El a arătat că spațiul expozițional nu ar fi fost vizibil dacă ar fi funcționat mașinile de ceață. Hoții nu ar fi găsit spărtura prin care au intrat în incintă, deoarece aceste dispozitive reduc vizibilitatea.

„Dacă mașinile de ceață ar fi funcționat corect, ar fi eliminat complet priveliștea din spațiul expozițional. E ca și cum ai merge prin lapte alb. Hoții de artă au intrat printr-o mică gaură în ușă. Nu ar fi găsit niciodată gaura aceea”, spune acesta.

După jaful de la Muzeul Drents, au fost arestați trei suspecți, însă piesele furate nu au fost recuperate. Coiful de la Coțofănești și trei brățări rămân dispărute.

Muzeul Drents nu a comentat declarațiile fostului director despre calitatea serviciilor de securitate și nici despre sticla utilizată la vitrinele de expunere. Reprezentanții instituției au precizat doar că respectă cerințele de asigurare și că a comunicat toate informațiile necesare părții române.