Generația ecranelor: tinerii petrec mai puțin timp afară ca niciodată

Principalele cauze ale izolării copiilor și tinerilor între pereții casei țin de schimbările aduse de societatea modernă. Jumătate dintre părinți indică drept vinovat utilizarea excesivă a ecranelor (telefoane, tablete, calculatoare și console de jocuri) care au devenit principala sursă de divertisment și interacțiune socială. Pentru mulți adolescenți, jocurile online sau rețelele de socializare au înlocuit complet întâlnirile reale cu prietenii.

Pe lângă acest factor, temerile legate de siguranță îi fac pe părinți să restricționeze libertatea copiilor de a petrece timp nesupravegheați în aer liber. Traficul intens, riscurile percepute de a fi victima unor incidente sau chiar anxietatea generală legată de spațiul public îi determină pe mulți să prefere să-și știe copiii în casă, unde „sunt la adăpost”.

La toate acestea se adaugă vremea capricioasă, mai ales în țările nordice, unde ploaia și frigul descurajează ieșirile zilnice. Programele încărcate ale familiilor contribuie și ele la problemă: între școală, teme, cursuri suplimentare și alte activități organizate, copiii au tot mai puțin timp liber dedicat explorării naturii.

Cine petrece mai mult timp afară: orășenii sau locuitorii de la sate

Deși am putea crede că oamenii care trăiesc la sate sau în zone suburbane, mai aproape de păduri, câmpuri și spații verzi, au mai mult contact cu natura, realitatea arată exact invers. Studiul arată că locuitorii marilor orașe, inclusiv londonezii, petrec mai mult timp în aer liber decât cei din mediul rural. Explicația ține în mare parte de stilul de viață și de tipul de activități zilnice.

Londonezii, de pildă, petrec în medie 81 de minute pe zi afară. Totuși, aproape jumătate dintre ei (49%) declară că acest timp nu este dedicat relaxării sau explorării naturii, ci navetei către serviciu sau alte obligații cotidiene. Practic, aerul liber este mai degrabă un fundal inevitabil al drumurilor zilnice, și nu o alegere conștientă de a interacționa cu natura.

În schimb, locuitorii din suburbii și sate, deși par mai apropiați de mediul natural, petrec paradoxal mai puțin timp efectiv în aer liber. Mulți dintre ei au locuințe spațioase și grădini proprii, ceea ce îi face să nu simtă nevoia să iasă zilnic în afara curții. În plus, munca rurală modernă nu mai presupune întotdeauna activități în aer liber, iar o parte a populației rurale este ocupată cu joburi de birou sau activități casnice, ceea ce limitează și mai mult contactul cu natura.

Ce rol joacă media în relația cu natura

Un element surprinzător al cercetării este impactul media asupra modului în care tinerii percep natura. Aproximativ o treime dintre membrii Generației Z cred că filmele, serialele și muzica pe care le consumă nu prezintă suficient natura. Cu toate acestea, 70% declară că scenele naturale surprinse în documentare sau producții TV îi inspiră să petreacă mai mult timp afară.

Programe precum Countryfile, documentarele lui David Attenborough (Life on Earth, Blue Planet) sau show-uri precum Race Across the World se numără printre cele mai influente. Surprinzător, chiar și emisiuni culinare, cum ar fi The Great British Bake Off, au fost citate ca motivație pentru a ieși din casă și a interacționa cu mediul natural.

De ce este „deficitul de natură” o problemă serioasă

Experții avertizează că lipsa contactului cu natura poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății fizice și psihice. Maya Lange, vicepreședinte marketing pentru Super, Natural British Columbia, explică faptul că expunerea la conținut media care prezintă natura poate declanșa dorința reală de a petrece timp afară. Pe de altă parte, cercetătorul Pelin Kesebir, de la Centre for Healthy Minds, atrage atenția că referințele la natură în cultură au scăzut constant din anii 1950, ceea ce reflectă o problemă societală mai amplă. Modul în care consumăm media influențează comportamentul nostru față de natură, iar deconectarea progresivă poate afecta generații întregi.