“Ia statul la întrebări”: Instituțiile României nu se grăbesc să le spună contribuabililor ce-au făcut în anul 2014. Vezi care au fost cele mai transparente, dar și cele mai opace instituții publice

Alianţa pentru o Românie Curată continuă proiectul de monitorizare a respectării transparenţei şi de măsurare a gradului de responsivitate la nivelul instituţiilor publice.

Doar 4 din 18 ministere au rapoarte de activitate pe 2014: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

Nici Secretariatul General al Guvernului nu stă mai bine, acesta nefurnizând raportul nici la cerere şi nici pe site-ul instituţiei.

Despre mai puțin de jumătate dintre Consilii judeţene se știe ce au muncit anul trecut. Numai 19 consilii judeţene au rapoartele pe anul 2014 publicate pe site: J Alba, CJ Argeş, CJ Dâmboviţa, CJ Giurgiu, CJ Harghita, CJ Hunedoara, CJ Iaşi, CJ Mureş, CJ Olt, CJ Satu Mare, CJ Sibiu, CJ Suceava, CJ Timiş şi CJ Tulcea.

Cu toate acestea, trebuie menţionat că unul dintre consilii are pe site rapoartele chiar dinainte de a se introduce obligaţia legală de a le face publice. Este vorba despre CJ Argeş, care are disponibile pe site toate rapoartele din 2000 până în prezent, cu excepţia anilor 2013 şi 2007.

La polul opus, topul ruşinii în materie de transparenţă cupinde: CJ Bacău, CJ Brăila, CJ Braşov, CJ Buzău, CJ Covasna, CJ Neamţ şi CJ Vrancea, care nu au publicat niciun raport de activitate pe site.

Din 46 de primării verificate (40 ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi 6 ale sectoarelor din Bucureşti), mai puţin de jumătate (20) au raportul de activitate pe anul 2014 disponibil pe site. Între acestea nu se află niciuna dintre primăriile de sector ale Bucureştiului.

Primăria Ploieşti este singura care a publicat toate rapoartele de activitate din 2001 până în prezent.

Topul ruşinii este reprezentat de: Alba-Iulia, Sectorul 2 şi Sectorul 5 din Bucureşti, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Miercurea Ciuc, Slatina, Suceava, Târgovişte, Tulcea şi Vaslui, care nu au niciun raport de activitate pe site.

Folosind aplicaţia Ia Statul la Întrebări, sursa citată a solicitat rapoartele de activitate şi de la Banca Naţională a României, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Toate aceste instituţii au răspuns în termenul legal de 10 zile, oferind şi trimiteri către rubrica de pe site unde rapoartele erau disponibile. Singurul raport pe anul 2014 încă nedisponibil este cel al BNR, care are însă obligaţia de a-l prezenta Parlamentului până la data de 30 iunie.