Stațiile de metrou din București construite pe vremea regimului comunist nu au aviz și autorizație pentru siguranța la incendiu. Anunțul a fost făcut chiar de purtătoruld e cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.
Acesta a explicat pentru hotnews că, la fel ca la școli, obligativitatea acestui aviz/autorizații nu exista în acea perioadă, fiind introdusă abia din 1992, însă asta nu înseamnă că stațiile nu au fost proiectate cu respectarea normelor de siguranță la foc.
„Stațiile de metrou construite înainte de 1989 nu au aviz/autorizație de la noi deoarece nu exista aceasta obligativitate înainte de 1992. Despre cele noi nu știu. Asta nu înseamnă însă că nu respectă regulile privind siguranța la incendiu. Ele au fost proiectate ținându-se cont de aceste norme, doar că nu există avizele și autorizatiile. ISU trebuie să stabileasca neregulile și măsurile care trebuie luate, toate acestea urmând să fie trecute într-o notă de control. De exemplu, s-a constatat că ușile de la stațiile de metrou nu sunt deschise așa cum trebuie, o parte fiind blocate”, a declarat Marin Adrian.
Întrebați dacă stațiile de metrou au numărul de căi de evacuare prevăzute de norme, hidranți, sistem de evacuare a fumului și dacă ușiloe au lățimea corespunzătoare fluxului de călători, oficialii ISU au răspuns evaziv că “s-a efectuat o verificare. O parte dintre aceste sesizări se confirmă”.
Cei de la Metrorex s-au limitat a spune că “avizele Inspectoratului pentru Situații de Urgență se eliberează pentru proiectele întocmite de SC METROUL SA, care a proiectat stațiile și instalațiile aferente (ventilație, sesizare incendii, stingere incendii cu apa pulverizată, etc). Avizele au fost eliberate etapizat de specialiști din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București – Ilfov (ISUB-If), în conformitate cu legislația în domeniu. În prezent, acestea sunt în curs de reevaluare, în conformitate cu legislația în vigoare, și urmează să fie efectuate expertize tehnice care vor fi avizate de specialiști ISUB-If.Vă asigurăm că, pentru conducerea SC Metrorex SA, aspectele legate de siguranță și confortul publicului călător reprezintă cea mai importantă preocupare”.
În 2015, ISU București a facut două simulări în caz de incendiu la stațiile de metrou din București.
În cel mai recent raport al Curții de Conturi se arată că serviciile Metrorex lasă de dorit, se arată într-un raport al Curții de Conturi. Metrourile bucureștene nu beneficiază de aer condiționat pentru că șefii instituției nu consideră oportun acest lucru, “întrucât călătorii le-ar utiliza doar vara și numai în orele de trafic de vârf”. De asemenea, arată raportul, un turist străin s-ar putea rătăci cu ușurință deoarece numele stațiilor nu au legătură cu ceea ce se află la suprafață, iar indicațiile privind obiectivele turistice lipsesc cu desăvârșire.
Cea mai gravă dintre nereguli este însă lipsa asigurării civile pentru călători în caz de accident. Astfel, Metrorex ar putea să plătească daune persoanelor afectate.
“Managementul Metrorex nu s-a implicat îndeajuns în aspectele privind achiziția serviciile de asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse călătorilor în caz de accidente/incidente feroviare produse în activitatea de transport de călători pe liniile de metrou, cazuri în care Metrorex ar putea fi pus în situația de a plăti daune/compensații civile unor călători afectați”, se menționează în raportul de audit care vizează activitatea Metrorex din ultimii 5 ani.
În acelasi document se mai precizează ca interventiile în caz de incendiu se fac în condiții dificile, iar la nivelul Metrorex sunt și probleme de comunicare.
“Lipsa unor proceduri specifice detaliate și suficient testate a făcut ca și în cazurile de reorganizare a circulației trenurilor să intervină momente contradictorii și de confuzie pentru călători ca urmare a neconcordanței dintre anunțurile făcute în stații și în trenuri și realitatea imediat următoare a transferului de pe un sens pe celălalt, a succesiunii și a direcției efective de plecare a trenurile staționate la peronul comun etc”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Totodată, Curtea de Conturi consideră că eliminarea cartelelor cu 62 de călătorii nu are logică și arată că cetățenii și-au exprimat nemulțumirea cu privire la asta.
“Metrorex a eliminat posibilitatea prin care călătorul, pentru deplasările cotidiene la și de la serviciu, să achite un preț mai apropiat de prestațiile efective de care are nevoie și pe care le primește, adică de numărul de călătorii efectuate, impunând abonamentul cu numărul nelimitat de călătorii, ca fiind singurul existent, dar de care puțini au nevoie cu adevărat”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Nici contractele de publicitate nu par a fi chiar legale.
“Analizând conținutul contractului pentru activități comerciale, clauzele contractuale și derularea lor, precum și situația existentă pe teren în stațiile de metrou și în căile de acces, auditul are serioase rețineri nu numai asupra necesității acestei asocieri, dar și asupra performanței sale din punctul de vedere al Metrorex”, spun oficialii Curții de Conturi.
Numele stațiilor ar trebui să coincidă că ce e deasupra, consider experții.
Pentru exemplificare:
-denumirea de „Izvor”, a stației aflată chiar langă Parlament, nu spune nimic referitor la un obiectiv important cum este Parlamentul, atât administrativ cât și turistic
-„Aviatorilor” – nu are legatură cu parcul Herăstrau, la intrarea căruia se afla și care este un obiectiv de interes turistic și de agrement, semnificativ pentru public
-„Petrache Poenaru” nu are semnificație pentru publicul călător, de interes fiind faptul că în apropiere se afla lacul Morii / baraj Ciurel, Complexul studențesc Regie al Universității Politehnice și o intrare în Universitatea Politehnica
-„Anghel Saligny”, chiar dacă are rezonanță istorică, nu transmite informația că este stația terminală a magistralei IV, lângă linia de centura sud
-„Ștefan cel Mare” este numele bulevardului, în timp ce în apropiere este Clubul Sportiv Dinamo
Pe viitoarea legătură cu Aeroportul Henri Coandă, stațiile au denumiri semnificative, ale celor două aeroporturi și ale unor capitale de state (Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles), în timp ce denumirea uneia dintre stații, „Ion I.C. Brătianu” nu are semnificație în contextul dat s.a.
De asemenea, Metrorex a explicat că nu instalează aer condiționat în trenuri deoarece acesta ar fi folosit doar două luni pe an și atunci doar în orele de vârf.
În acest context, Curtea de Conturi atrage atenția că îmbunătățirea confortului termic asigurat pasagerilor ar trebui să fie un obiectiv important pentru Metrorex.
O altă neregulă descoperită este lipsa unei asigurări de răspundere civilă pentru călători. Managementul Metrorex nu s-a implicat îndeajuns în aspectele privind achiziția serviciile de asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse călatorilor în caz de accidente / incidente feroviare produse în activitatea de transport de călători pe liniile de metrou, cazuri în care Metrorex ar putea fi pus în situația de a plăti daune / compensații civile unor călători afectați.