Lunea Albă – O zi de lumină și tradiții în Săptămâna Luminată

Lunea Albă, sau Lunea Luminată, este prima zi după Duminica Paștelui și deschide Săptămâna Luminată – o perioadă spirituală importantă, marcată de tradiții vechi și simboluri sacre ce se păstrează cu sfințenie în multe colțuri ale țării. Este o zi cu o încărcătură profundă spirituală, dedicată curățeniei sufletești, bucuriei și luminii, transmite Cancan.

Semnificația religioasă 

În tradiția creștin-ortodoxă, Lunea Albă este o zi dedicată pomenirii celor adormiți, iar slujbele speciale sunt oficiate pentru a aduce liniște și rugăciune celor care nu mai sunt printre noi. Credincioșii sunt îndemnați la reculegere și rugăciune, iar se spune că în această zi porțile Raiului rămân deschise, iar faptele bune se întorc multiplicate. Este o zi a speranței, în care se celebrează viața și memoria celor dragi care au plecat dintre noi.

Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Luminată

Pe lângă latura religioasă, Săptămâna Luminată este marcată și de obiceiuri populare care sunt respectate cu strictețe, mai ales în satele tradiționale. Unul dintre cele mai importante obiceiuri este acela de a nu face muncă grea în această perioadă. Nu se lucrează la câmp, nu se coase, nu se spală, iar femeile evită cu desăvârșire aceste activități. Se consideră că astfel se păstrează echilibrul spiritual și binecuvântarea în gospodării.

În multe zone din țară, în Lunea Albă are loc o tradiție veselă și plină de simbolism – vizitele între fini și nași, dar și obiceiul stropitului fetelor nemăritate. Băieții merg din casă în casă pentru a uda fetele cu apă rece, un gest simbolic de purificare, fertilitate și noroc în dragoste. În unele sate, fetele sunt chiar scufundate în izvoare sau fântâni, iar acest obicei aduce multă veselie și bucurie în comunitate.

Aceste tradiții, adânc înrădăcinate în cultura populară, sunt văzute ca o modalitate de a atrage sănătate, belșug și împlinire pentru anul care urmează. Săptămâna Luminată este o perioadă de bucurie și regăsire spirituală, iar casele rămân luminate de credință și tradiție, având un rol esențial în întărirea legăturii dintre oameni și divinitate.