O echipă de cercetători a realizat o performanță științifică extraordinară, readucând la viață Canis dirus (Aenocyon dirus), o specie dispărută de peste 10.000 de ani, transmite Bored Panda. Grație progreselor în biotehnologie și inginerie genetică, Colossal Biosciences, o companie de biotehnologie, a reușit să creeze trei pui de lup străvechi (dire wolf), deschizând astfel o nouă eră în cercetările de de-extincție.
Puii de lup stravechi, Romulus și Remus, în vârstă de 6 luni, și sora lor, Khaleesi, de 2 luni, au fost creați folosind ADN antic, clonare și tehnologie de editare genetică. Aceștia sunt rezultatul unui proces care a implicat modificarea genetică a celulelor de lup cenușiu, cea mai apropiată specie încă vie de lupul străvechi. Scopul acestui proiect a fost acela de a recrea trăsăturile lupului străvechi, prin editarea a 20 de gene din genomul lupului cenușiu.
După editarea genetică, cercetătorii au realizat clonarea celor mai promițătoare linii celulare, iar embrionii astfel obținuți au fost transferați în mame surogat pentru o gestație inter-specii. În acest caz, câinii domestici au fost folosiți drept mame surogat pentru puii de lup străvechi.
Puii de lup străvechi sunt deja mult mai mari decât lupii cenușii obișnuiți, având capete mai late, dinți și fălci mai mari, și mușchi mai puternici. Romulus și Remus au o blană albă și trăsături fizice distincte care îi diferențiază de predecesorii lor. La vârsta de 6 luni, cei doi masculicântăresc deja aproximativ 36 de kilograme și măsoară 1,2 metri în lungime, având potențialul de a atinge aproape 2 metri și 68 de kilograme pe măsură ce cresc.
Succesul reînvierii lupului străvechi nu este unică în acest proiect. Colossal Biosciences are planuri mai ambițioase, printre care și reîntoarcerea la viață a mamutului lânos, dodo-ului și tigrii din Tasmania. Aceste proiecte fac parte dintr-o viziune mai largă de recuperare a unor specii dispărute, dar care ar putea avea un impact semnificativ asupra echilibrului ecologic.
Recent, compania a anunțat și succesul în copierea ADN-ului mamutului lânos pentru a crea un „șobolan lânos”, un prim pas spre reintroducerea mamutului. De asemenea, s-a folosit o abordare similară pentru a crea animale de dimensiuni mici, evitând utilizarea elefanților pentru a replica mamutul, datorită perioadelor de gestație mult mai lungi.
Proiectul de de-extincție a provocat un val de discuții etice. Mulți se întreabă dacă readucerea la viață a unor specii dispărute este benefică pentru planetă sau dacă ar putea crea mai multe probleme ecologice. Specialiștii avertizează că procesul de clonare și editare genetică vine cu riscuri semnificative, cum ar fi defecte organice, imunitate scăzută sau chiar îmbătrânire prematură a animalelor clonare. De asemenea, introducerea unor specii noi ar putea perturba ecosistemele existente, așa cum s-a întâmplat în Australia, unde o specie de broască a fost introdusă pentru a controla populațiile de gândaci, dar a avut efecte devastatoare asupra altor specii.