Incredibil, dar adevărat! Cu puțin înainte de definitivarea listei patrimoniului UNESCO, pe care ar putea fi inclusă, Mănăstirea Curtea de Argeș s-a blindat cu termopane. „E o chestiune extrem, extrem de minoră”, declară ÎPS Calinic, deși sunt voci care susțin că dotarea cu termopane taie orice șansă a Mănăstirii Meșterului Manole de a fi declarată ca obiectiv cultural de patrimoniu universal, scrie Jurnalul de Argeş.
Mănăstirea Curtea de Argeș, construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab și restaurată începând cu 1875, de către arhitectul francez Lecomte du Nouy, a fost propusă, în 1991, pentru a intra în lista UNESCO, unde țara noastră are deja șase obiective.
Abia la finele acestui an, vom ști dacă cel mai frumos obiectiv turistic al Argeșului va fi adoptat de către UNESCO.
Numai că, în cei 26 de ani (de la momentul propunerii monumentului pentru lista UNESCO și până în 2017, când are loc evaluarea finală), legendara creaţie a meşterului Manole – care probabil se răsuceşte în mormânt – a fost „tunată” cu termopane!
O nimica toată, din punctul de vedere al ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. Care nu uită să adauge că, dacă Mănăstirea va rata intrarea în lista UNESCO, nu termopanele vor fi cauza, ci intervențiile majore aduse monumentului în urmă cu mai bine de două secole.
Cea mai nouă „upgradare” a monumentului o reprezintă cele două uși mari de termopan, decorate cu două cruci pe geamul parțial sablat, uși care le dublează pe cele originale, chiar la intrarea în mănăstirea Curtea de Argeș. Un artificiu care completează suita îl reprezintă geamurile cu tâmplărie termopan maro, montate anterior pe interiorul tuturor ferestrelor cu vitralii, artificiu despre care Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului spune că n-ar fi chiar recent, dar nici prea vechi, fără să precizeze exact când a fost montat.
Una peste alta, montarea termopanelor s-a făcut fără niciun proiect sau aviz de la Ministerul Culturii. Sunt voci care spun că „dotarea” cu termopane taie orice șansă de a mai vedea Mănăstirea Curtea de Ageș în patrimoniul umanității (Lista Patrimoniului Mondial). Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului spune însă că o eventuală ratare a listei UNESCO n-ar avea legătură cu termopanele, ci cu intervențiile de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, când s-a modificat înteg ansamblul.
Cu tot cu termopane și cu restaurarea încheiată sau nu, la finele acestui an vom afla dacă UNESCO vrea sau nu mânăstirea Curtea de Argeș în patrimoniul umanității.
„Sunt două liste UNESCO: o listă a patrimoniului mondial, care este lista UNESCO la nivel de organizație internațională (iar în această listă a patrimoniului mondial, România are, în momentul de față, șase înscrieri), și în afară de această listă, există o listă tentativă, indicativă, care este o listă pe care o are fiecare țară membră a organizației UNESCO în care sunt introduse atât obiective naturale, cât și culturale, pe care statul le are în vedere pentru a fi introduse în lista patrimoniului mondial. Această listă tentativă se află de câteva luni în revizuire, iar mai multe instituții, printre care și noi, își aduc aportul la această revizuire, inclusiv specialiști și experți din mai multe domenii și în urma unor decizii instituționale se va face publică până spre finalul anului. Nu putem să vă răspundem noi la această întrebare, dacă montarea geamurilor de termopan ar afecta o eventuală înscriere. E adevărat, trebuie respectate anumite crierii destul de precise, însă evaluarea este făcută de specialiști în domeniul arhitecturii și monumentelor istorice”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Iris Constantin, expert în cadrul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.