Mircea Geoană: Adaptarea, în codul genetic al NATO. Astăzi, la București, prin efortul excepțional al autorităților statului român, ne aflăm încă o dată în fața unui efort de permanentă adaptare (VIDEO)

Mircea Geoană: Adaptarea, în codul genetic al NATO. Astăzi, la București, prin efortul excepțional al autorităților statului român, ne aflăm încă o dată în fața unui efort de permanentă adaptare (VIDEO)
foto: Facebook @ Mircea Geoană

Alianța Nord-Atlantică poartă în ADN-ul său conceptul de reziliență, iar în codul său genetic are și capacitatea de adaptare, a subliniat Mircea Geoană, secretarul general al NATO, care a participat la inagurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență și a punctat că, „astăzi, la București, prin efortul excepțional al autorităților statului român, ne aflăm încă o dată în fața unui efort de permanentă adaptare”.

Mircea Geoană (NATO), la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

„Reziliența face parte din ADN-ul Alianței Nord-Atlantice. În urmă cu 72 de ani, fondatorii NATO, în Tratatul de la Washington, în Articolul 3, au definit pentru prima dată conceptul de reziliență. Face parte, ca instituție, ca și concept, din inima a ceea ce reprezentăm ca și comunitate de valori și interese comune în Europa, în parteneriat transatlantic cu partenerii noștri strategici din Statele Unite și din Canada. În acele momente de Război Rece, reziliența avea un anumit înțeles și o anumită cuprindere, dar NATO mai are în codul său genetic încă o genă permanentă, cea a adaptării, a adaptabilității, a evoluției. Astăzi, la București, prin efortul excepțional al autorităților statului român, ne aflăm încă o dată în fața unui efort de permanentă adaptare”, a declarat Mircea Geoană, la evenimentul organizat de MAE.

Oficialul nord-atlantic a amintit că liderii NATO au fixat identificarea de indicatori de reziliență pe diverse subiecte de interes ca obiectiv încă din 2016, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19.

„Domnul Președinte își reamintește, desigur, la Summitul NATO de la Varșovia din 2016, cu un simț de anticipare, liderii Alianței au decis în urmă cu șase ani de zile, înainte de pandemie, ca NATO să se preocupe în identificarea de indicatori de reziliență pe un număr de subiecte care ne preocupă – de la revenirea după șocuri și crize, până la securitate a transporturilor, a infrastructurilor, a comunicațiilor, a relației între civil și militar în condiții de criză. NATO a făcut, ca întotdeauna, o treabă admirabilă în a construi acești indicatori de reziliență. Peste două săptămâni, pe 14 iunie, liderii NATO, Președintele României, toți liderii Alianței vor reveni asupra subiectului rezilienței și sperăm să avem acceptul liderilor noștri, la nivel de NATO, pentru a merge cu un angajament suplimentar de reziliență pentru a duce această dezbatere mai departe, pentru că această pandemie ne-a învățat lecții complexe, lecții care această genă de permanentă adaptare la nivel de NATO ne obligă să le internalizăm și să le operaționalizăm”, a adăugat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a arătat că „acest efort nu mai este un simplu efort al guvernelor la nivel național sau local”.

„Conceptul s-a dezvoltat și astăzi vorbim, cum spunea și domnul președinte Iohannis, despre un efort de rezistență la nivel de societate, ceea ce înseamnă că relația cu mediul privat, relația cu mediul neguvernamental, cu societatea, cu cetățenii noștri este la fel de importantă ca eficacitatea la nivel guvernamental sau interguvernamental”, a mai spus Mircea Geoană.