„Am finalizat strategia de reformă a companiilor de stat, care definește obiectivele și metodologia de lucru. Împreună cu Prim-ministrul Ilie Bolojan, am prezentat-o, miniștrilor responsabili de domeniile în care funcționează aceste entități. Este esențial, pentru că ministerele supervizează aceste companii și vor avea un rol central în aplicarea reformei. În cadrul acestei întâlniri, au stat la aceeași masă instituțiile responsabile (ministere, Agenția Pentru Monitorizarea și evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice – AMEPIP, Secretariatul General al Guvernului) astfel încât toți să lucreze pe același flux. Fără coordonare nu există reformă”, a transmis Gheorghiu.
„Fiecare minister a nominalizat câte 3 persoane care vor fi responsabile de reforma companiilor de stat din domeniul lor, iar la nivelul SGG, echipa care a lucrat la pregătirea reglementărilor în materie de guvernanţă corporativă în întreprinderile publice se va implica acum şi în implementarea acestor reglementări şi a reformei. Această strategie, agreată cu toate instituţiile menţionate, a stat la baza informării înaintate Comisiei Europene de ministrul Dragoş Pîslaru, în care este prezentat noul model de lucru ce oferă premise solide pentru atingerea ţintelor privind reforma companiilor de stat şi eliminarea interimatelor din Consiliile de Administraţe”, a spus ea.
Vicepremierul anunță că, de săptămâna viitoare, începe etapa concretă a reformei. Ministerele au trimis deja propunerile, iar în zilele următoare va fi stabilită lista finală cu primele zece companii din energie și transport care intră în procesul de transformare. Odată selectate, se trece direct la lucru. Oana Gheorghiu mai afirmă că „nu promite miracole peste noapte, ci promite un proces riguros, predictibil, transparent şi verificabil”.
Poate această reformă să schimbe felul în care funcționează România
Gheorghiu subliniază că miza depășește cu mult simpla restructurare a companiilor de stat. Reușita acestui proces ar însemna începutul unei schimbări profunde în modul în care funcționează statul român. Ea vorbește despre un test de maturitate instituțională, în care administrația trebuie să demonstreze că poate lucra coordonat, disciplinat și responsabil.
Dacă acest model va fi aplicat corect, nu vor fi transformate doar companiile publice, ci și modul în care statul ia decizii, gestionează banii și își asumă rezultate. În viziunea sa, aceasta este adevărata miză a mandatului: trecerea de la improvizație la o guvernanță profesionistă.
Cum vrea Oana Gheorghiu să schimbe relația dintre cetățeni și stat
Vicepremierul a mai precizat că debirocratizarea trebuie să pornească de la respectul față de oameni. Ea pune accent pe nevoia unei relații mai simple și mai previzibile între cetățeni și instituțiile publice. Aceasta arată că schimbarea reală nu se poate face de una singură și îi mulțumește Mădălinei Marcu pentru implicare.
Gheorghiu explică faptul că a definit deja direcțiile de acțiune. Crearea unei platforme reale de dialog între stat, cetățeni, mediul de afaceri și funcționari, identificarea blocajelor administrative direct cu cei care se lovesc de ele și pregătirea primelor măsuri concrete de simplificare, care vor fi anunțate în următoarele săptămâni.
Potrivit acesteia, implementarea procesului va începe în curând. Chiar dacă va dura, rezultatele vor deveni vizibile treptat.
„Sper ca primele schimbări să inspire oamenii din administraţie şi din societate, să vrea să se implice pentru a simplifica împreună birocraţia. Planul concret de acţiune îl voi anunţa public înainte de a demara proiectul şi după ce finalizez discuţiile pregătitoare”, arată Gheorghiu
Cum vrea Gheorghiu să aducă ordine și coordonare în digitalizarea statului
În ceea ce privește digitalizarea, Oana Gheorghiu vorbește despre un proces bazat pe ordine, conectare și dezvoltare. Ea arată că România dispune de proiecte bune și specialiști competenți, însă lipsește coordonarea dintre instituții.
La Summitul pentru guvernanță digitală de la Cotroceni, a subliniat necesitatea unei strategii unitare la nivel guvernamental, a unui cadru în care instituțiile să funcționeze într-un ecosistem comun și a unei prioritizări clare, însoțită de management de proiect. Gheorghiu afirmă că o mai bună organizare și coordonare pot crește semnificativ eficiența proiectelor deja existente.