Precizările autorităților cu privire la apariția unor informații false referitoare la campania de vaccinare anti-COVID-19: După vaccinarea a peste 10.000 de persoane ”nu s-au înregistrat cazuri de reacții adverse severe și nici cazuri de deces”

Precizările autorităților cu privire la apariția unor informații false referitoare la campania de vaccinare anti-COVID-19: După vaccinarea a peste 10.000 de persoane ”nu s-au înregistrat cazuri de reacții adverse severe și nici cazuri de deces”
Foto: Pixabay.com

Autoritățile fac precizări după apariția în spațiul public a unor informații false legate de campania de vaccinare anti-COVID-19 în România. Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) transmite, vineri, un comunicat de presă, prin care vine cu o serie de clarificări în contextul în care pe Facebook a început să circule o informație potrivit căreia o asistentă din Capitală ar fi murit după vaccinare. Menționând că informațiile în cauză sunt total false și înșelătoare, reprezentanții CNCAV le recomandă cetățenilor să țină cont de anumite criterii atunci când descoperă anumite informații pe internet.

Autoritățile atrag atenția asupra unor informații false care circulă pe internet, cu privire la campania de vaccinare anti-COVID-19 în România

”Recent, în spațiul public, în special în mediul online, au început să apară și să se viralizeze informații false, imprecise, inexacte sau înșelătoare despre campania de vaccinare din România. Cu titlu de exemplu, pe rețeaua socială Facebook a apărut conținutul potrivit căruia «la spitalul Baltasar din București, o asistentă medicală moare, la o oră după vaccin! Era sănătoasă și în floarea vârstei». (…)

Situația privind vaccinările, reacțiile adverse și natura acestora este publicată în fiecare zi, în jurul orei 18.00, de către CNCAV pe site-ul oficial,www.vaccinare-covid.gov.ro, și trimisă, spre informare și publicare, reprezentanților presei. (…)

În plus, precizăm că Spitalul Clinic de Urgență ”Bagdasar-Arseni”, la care pare că face referire conținutul respectiv, nu are centru de vaccinare și este arondat Spitalului Obregia, la care nu a început vaccinarea.

Prin urmare, precizăm că respectivul conținut este în totalitate fals, înșelător, având potențialul de a crea o stare emoțională negativă (panică, neîncredere, frică)”, se arată în comunicatul de presă al CNCAV, unde se precizează și că după vaccinarea a 10.289 de presoane nu s-au înregistrat cazuri de reacții adverse severe și nici cazuri de deces, existând 26 de cazuri de reacții adverse comune și minore.

Recomandările autorităților cu privire la sursele de informare privind campania de vaccinare anti-COVID-19

În acest context, autoritățile sugerează o serie de pași care ar trebui parcurși pentru a evita paginile de internet care conțin informații false.

Astfel, se recomandă evitarea consultării ”informațiilor de pe conturi neasumate de persoane despre care să se poată spună dincolo de orice dubiu că există în realitate: conturi care nu au o poză recentă, conturi care nu prezintă informații credibile despre viața personală/profesională a titularului, conturi care nu au postări cu persoane reale, tot din viața personală sau profesională a titularului, conturi care postează, foarte des, dar pe un singur subiect (cum ar fi, în cazul semnalat de noi, vaccinarea); în general, sunt mari șanse ca un cont fals să fie însoțit, la poza de profil, de imagini care mizează pe o așa-zisă apartenență la armată (oameni în uniformă), pe o așa-zisă atractivitate a titularului/ titularei contului sau pe o așa-zisă manifestare a sentimentului religios”.

Trebuie evitată și acceptarea cererilor de prietenie din partea unor astfel de conturi, a unor persoane necunoscute, despre care nu se poate spune cu certitudine că există în realitate sau cu care utilizatorii nu împărtășesc nici o experiență concretă (loc de muncă, evenimente la care s-au cunoscut, facultate sau școală absolvite împreună).

De asemenea, ar trebui evitată reacția/engagement-ul (comentarii, like-uri, distribuiri) cu conținuturi venite de pe astfel de conturi, inclusiv în cazurile în care redistribuirea sau comentariul ar fi tocmai de contrazicere a conținutului respectiv. ”Precizăm că angajarea, chiar și din motive de critică sau contrazicere, cu astfel de conținuturi false sau înșelătoare, constituie mecanisme de viralizare, care le amplifică și le aduc și mai mult în atenție”, subliniază reprezentanții CNCAV.

Totodată, este important să ”amâne pe cât posibil reacția/ engagement-ul cu un conținut provenit din surse îndoielnice (…) și care mizează pe emoții viscerale, imediate, pe reacții de panică, frică, indignare, furie”.

Toate aceste informații ar trebui să fie coroborate cu informații din alte surse. Este vorba despre surse oficiale, surse din mass media mainstream (televiziune, presă scrisă, radio), surse de încredere (profesioniști din domeniu).

”Pe subiectul vaccinării, sugerăm consultarea informațiilor puse în circulație de cercetători, profesioniști, medici de strictă specialitate – epidemiologi și virusologi, ale căror identitate și experiență profesională pot fi cu ușurință verificate”, mai transmit autoritățile.

În același timp, reprezentanii CNCAV sugerează ”distanțare critică față de conținuturile care nu sunt preluate în nici un fel de mass media mainstream. Este puțin probabil ca o informație care are indici de credibilitate să nu înceapă să fie investigată, în mod profesionist, de către jurnaliștii profesioniști care lucrează în mass media”.

Nu în ultimul rând, autoritățile subiniază că este important ca cetățenii să verifice mai multe aspecte atunci când se informează din mediul online. Astfel, trebuie verificate:

  • credibilitatea sursei care a publicat informația;
  • numele domeniului de internet folosit; atenție la denumiri neobișnuite, generice sau obscure, la domenii care mimează website-uri cunoscute de știri (mediafax.com.co, comparativ cu site-ul legitim: mediafax.ro)
  • tipul de organizație/ actor media care a publicat informația;
  • autorul articolului (sugerăm prudență dacă informația este anonimă);
  • calitatea redactării și stilul articolului (greșeli de gramatică, de punctuație și ortografie, utilizarea în exces a funcției ALL CAPS, punctuație excesivă pentru un efect de dramatism (???, ?!?, !!!! …. etc.);
  • coerența textului;
  • caracterul excesiv de emotional/ dramatic al textului;
  • data publicării;
  • sursele de date/informații și declarațiile citate (care să poată fi consultate independent).
Urmăriți B1TV.ro și pe
`