Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, despre cum putem stopa pandemia de coronavirus

Pornind de la principiul “buturuga mica răstoarnă carul mare”, Sars-Cov-2 a modificat ȋn mod brutal și absolut imprevizibil viața fiecăruia dintre noi. Criza sanitara mondială a reprezentat doar o mica parte din efectele cauzate de pandemie. Ȋn afara efectelor medicale directe și imediate, putem discuta de repercursiuni sociale, economice, geo-politice sau chiar psiho-sociale.

Cum putem stopa pandemia?

Este intrebarea la care se caută un răspuns ȋncă de la ȋnceputul epidemiei. Pandemia de coronavirus trebuie stopată, avȃnd ȋn vedere efectele negative multiple pe care le determină ȋn societate. Pentru a ne putea acomoda cu acest nou virus, pentru a cȃștiga timp pentru cercetare științifică a fost nevoie de aceste măsuri de restricție. Pȃnă acum, singurul lucru cert pe care ȋl cunoaștem despre Sars-Cov-2 este reprezentat de contagiozitatea ridicată. Cea mai adecvată măsură pentru controlul răspȃndirii a fost distanțarea socială și izolarea la domiciliu. Această perioadă a fost necesară pentru a da timp autorităților să ȋnțeleagă cȃt mai bine noul virus și să poate elabora anumite strategii de prevenție. Din punct de vedere istoric, pandemiile dureaza ȋntre 1 si 2 ani, iar aceste măsuri restrictive nu puteau fi aplicate pe o astfel de perioadă. Starea de urgență a fost utilă și pentru populație care a ȋnvățat, ȋntr-un mod organizat, cum să se comporte ȋn fața acestei noi amenințări.

Direcțiile actuale ȋn cercetarea medicală

La nivel mondial s-au investit sume uriașe pentru găsirea unei soluții care să stopeze pandemia. Au fost voci care au considerat că se investesc sume disproporționate ȋn raport cu gravitatea reală a acestui virus. Consider că aceste investiții ȋn cercetare sunt absolut necesare. Există o multitudine de explicații medicale care justifică o astfel de abordare, ȋnsă cel mai important element care susține necesitatea identificării unei soluții care să permită eradicarea aceastei pandemie este legat de modul ȋn care virsul ne-a modificat ȋntreaga viață. Viața oamenilor nu va mai fi la fel dacă acest virus continua să se răspȃndească ȋn mod necontrolat.

Prima direcție și cea mai importantă este reprezentată de găsirea unui vaccine. Pandemia poate fi oprită prin imunitate de “turmă”. O astfel de imunitate nu se poate obține decȃt ȋn două moduri. Fie prin vaccinare și dobȃndirea unui imunități populaționale care să ȋntrerupă lanțul epidemiologic, fie prin boală. Trecerea prin boală a unei proporții semnificative din populația globului. Această a doua posibilitate implică riscuri importante. Doar dacă ne raportăm doar la mortalitatea determinată de virus și o aplicăm populației globului ȋntelegem că o astfel de pandemie va omorȋ cȃteva sute de milioane de persoane. Tocmai de aceea cercetarea medicală trebuie susținută ȋn speranța identificării cȃt mai rapid a unei soluții și revenirea la viața normală de dinainte de virus.

Sunt peste 100 de centre de cercetare care lucrează la obținerea unui vaccin ȋmpotriva Sars-Cov-2. Japonia a anunțat prin vocea primului ministru că ȋn luna iulie va ȋncepe un studiu clinic pentru evaluarea unui vaccin. Primul studiu clinic a fost anunțat ȋn luna aprilie și a avut loc la Seatle. Acest studiu a sărit peste etapa testării pe model animal. Ȋn Marea Britanie, la Oxford a fost inițiat primul studiu clinic european pe un număr de 800 de voluntari care au primit un vaccin ȋmpotriva Covid-19. Australia se află ȋn faza testării pe animale a unui vaccin, urmȃnd ca ȋn această lună să ȋnceapă și studiile pe subiecți umani.

Ce trebuie să știm despre vaccin?

Ȋn primul rȃnd vaccinul trebuie să fie sigur pentru populație. Un alt element important este legat de capacitatea vaccinului de a determina un răspuns imun care să genereze o cantitate suficientă de anticorpi protectivi. Avȃnd ȋn vedere necesarul mondial de vaccinuri trebuie elaborată o modalitate de producție aplicabilă la scară largă. După ȋncheierea studiilor preclinice și clinice sunt necesare aprobările emise de autoritățile medicale. Un element final ȋl reprezintă vaccinarea propiu-zisă a populației. Pentru a putea stăpȃni pandemia, peste 70% din populație trebuie să dezvolte imunitate ȋmpotriva Sars-Cov-2.

A doua direcție ȋn cercetare vizează o moleculă antivirală specifică care să se adreseze etiologic virusului. Ȋn acest moment tratamentele utilizate nu sunt specifice pentru noul coronavirus. Pentru a crește capacitatea antivirală trebuie elaborată o moleculă dedicată acestui virus. Alți cercetători au identificat anticorpi monoclonali capabili să inactiveze Sars-Cov-2. Un studiu efectuat pe celule umane, publicat ȋn Nature, concluzionează că acești anticorpi sunt eficienți ȋn neutralizarea acestui virus. De asemenea se utilizează ȋn prezent tratamentul cu plasma de la pacienți vindecati de Covid-19. Obținerea unor anticorpi monoclanali ar exclude recoltarea de la persoanele vindecate, fiind posibilă clonarea lor ȋn laborator.

A treia direcție se adresează pacienților care dezvoltă forme severe de boală. Aplicarea unui tratament antiviral specific pentru coronavirus va putea controla evoluția infecției ȋn organism. Ȋnsă ȋn multe cazuri, pacienții au dezvoltat, se pare, forme severe nu din cauza agresivității virusului per se și mai dregrabă printr-un răspuns inflamator pulmonar și sistemic supradimensionat. “Furtuna de citokine” reprezinta elementul central care explică acest fenomen. Pătrunderea virusului ȋn organism generează un răspuns imun care determină eliberarea unor molecule pro inflamatorii menite să distrugă virusul. Dacă acest răspuns este exagerat, citokinele inflamatorii vor deveni agresive chiar pentru structurile normale ale organismului. Scăderea intensității acestui răspuns inflamator sistemic poate reduce distrucția indusă de citokine, protejȃnd ȋn acest mod structurile organismului. Fie că discutăm de medicamente care pot modulă răspunsul imun și pe cel inflamator, fie de dispozitive medicale care pot elimina prin epurare acest surplus de citokine. Există deja filtre prin care sȃngele este curățăt de aceste molecule inflamatorii. Este o metodă asemănătoare dializei, ȋn care sȃngele este filtrat suplimentar.

Pȃnă la găsirea acestor soluții medicale care să controleze pandemia, responsabilitatea individuală cu respectarea normelor de distanțare socială, utilizarea echipamentelor de protecție personală și o igienă riguroasă sunt ȋncă singurele metode de luptă cu acest virus.

DoctorRadu Țincu, Medic primar ATI la Spitalul de UrgențăFloreasca