Șeful Tarom spune că a propus zboruri pentru românii blocați în Dubai, dar MAE a refuzat oferta: „Am oferit aeronave cu 116 locuri”

Operațiunile de repatriere a cetățenilor români rămași în Orientul Mijlociu, după izbucnirea conflictului din Iran, au fost realizate în mare parte de companii aeriene private. În schimb, aeronavele companiei naționale TAROM au fost folosite doar pentru câteva curse.

Transportatorul român a efectuat două zboruri către Cairo pentru aducerea românilor în țară, în timp ce alte curse au fost realizate de operatori privați, autoritățile alegând această variantă pentru restul misiunilor de repatriere.

Ce explicații oferă conducerea Tarom despre acei români rămași în Orientul Mijlociu

Directorul general al companiei TAROM, Bogdan Costaș, a declarat pentru Antena 3 CNN că operatorul aerian a fost pregătit să sprijine repatrierile și a pus la dispoziție aeronave pentru mai multe destinații. Totuși, oferta nu a fost acceptată de autorități.

“Din momentul declanșării crizei din Orientul Mijlociu, Tarom este zilnic în procedură de evaluare a situației și comunică constant cu pasagerii săi referitor la restricțiile de zbor, pe fundalul situației de război. Primele curse speciale pentru aducerea acasă a peste 300 de români au fost realizate de Tarom, preluând grupuri organizate din Cairo, parte din ei pelerini prinși în conflict. Zilnic la solicitarea autorităților noi raportăm disponibilitatea de zbor pentru diferite destinații în aeronave și echipaje. Destinațiile pe care putem zbura în prezent sunt Cairo și Aman, pentru care operăm curse regulate. La solicitarea autorităților am ofertat și pentru Riad și pentru Dubai cu aeronave Tarom de 116 locuri”, a declarat Costaș.

Cine stabilește ce companie efectuează zborurile de repatriere

Potrivit directorului companiei, rolul TAROM a fost să pună la dispoziție aeronavele și echipajele, însă decizia privind utilizarea lor aparține autorităților statului. Operațiunile de repatriere sunt coordonate de Ministerul Afacerilor Externe, instituția care organizează aceste zboruri în situații de criză.

Bogdan Costaș a precizat că transportatorul național a menținut o comunicare constantă atât cu Ministerul Afacerilor Externe, cât și cu Ministerul Transporturilor, însă alegerea finală a operatorilor aerieni nu a fost în responsabilitatea companiei.

“Am ținut aproape cu Ministerul Afacerilor Externe, cu Ministerul Transporturilor, având relația directă pentru că este acționarul majoritar al Tarom, însă sincronizarea zborurilor Tarom cu zonele de conflict nu este stabilită de Tarom. Noi doar am pus la dispoziție aceste aeronave, cu 116 locuri pe care le avem în proprietate. Decizia de a alege aceste zboruri nu este a noastră”, a spus directorul general Tarom.

Ar putea să fie capacitatea aeronavelor motivul?

O altă explicație pentru utilizarea operatorilor privați ar putea avea legătură cu numărul de locuri disponibile în avioane. Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești, a afirmat că aeronavele oferite de companiile private au avut o capacitate mai mare, ceea ce poate influența costurile totale ale zborurilor.

“Tarom nu a operat un zbor plătit de stat, ci doar a suplimentat cursele de Cairo. MAE doar a informat pasagerii de existența locurilor. Dacă e o aeronavă cu 120 de locuri vs una de 180 de locuri care a fost ofertată de alte companii aeriene românești, automat sunt costuri mai mari. De ce nu a fost oferată varianta de 189 de locuri de către Tarom? Pentru că acele variante nu erau ale Tarom-ului, erau sub leasing, iar Tarom a primit o recomandare. Proprietarii aeronavelor cumva au interzis zborul în zone de conflict. Fără acordul lor, avionul nu are asigurare și nu poate decola”, a decalrat Marius Popescu.