Miliarde de metri cubi de gaz au fost descoperite în Marea Neagră. Pe de o parte, Romgaz a anunţat ieri că a descoperit într-un perimetru din Marea Neagră pe care-l exploatează împreună cu Lukoil 30 miliarde metri cubi de gaz, care ar ajunge pentru consumul României pe timp de 3 ani. Pe de altă parte, OMV-Petrom la rândul său, împreună cu Exxon, este pe cale să înceapă producţia pentru zăcăminte de gaz în cantitate de zeci de miliarde de metri cubi, aflate în Marea Neagră.
Din mai 2015 nu mai importăm niciun metru cub de gaze din Federaţia Rusă, România fiind auto-suficientă la consumul de gaze naturale. O situație favorabilă țării noastre. Spre deoseibire de țările vecine, România nu mai depinde de ruși.
“Întrebarea însă este la ce ne folosesc aceste resurse naturale? La ce ne foloseşte gazul descoperit în Marea Neagră când industria chimică românească este în degringoladă? Fără ca nimeni să se sesizeze şi fără să existe o strategie, Transgaz a dat drumul la un proiect prin care urmează ca gazul din Marea Neagră, pe care îl vor extrage OMV şi Exxon, să plece direct în Austria. Este vorba de o conductă care se va construi de la ţărmul Mării Negre până în apropiere de Giurgiu, de unde va merge mai departe prin sudul României şi Ungaria către Austria”, scrie Sorin Pâslaru într-un articol pentru ZF.
Potrivit jurnalistului, Austriecii exploatează deja jumătate din gazul natural prin OMV Petrom, iar acum îl vor pentru consumul Austriei pe cel pe care l–au descoperit în Marea Neagră.
“Gazul românesc, pentru că nu mai are unde să fie procesat în România, va merge în Austria”, explică Pâslaru.
Ca mai toată industria, și cea chimică este la pământ. Platformele de la Oneşti, Borzeşti, Piteşti şi Râmnicu Vâlcea sunt în dezmembrare.
“România a importat produse chimice de 8 mld. euro în 2014 şi a exportat de trei miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare sursă de deficit comercial. Numai o ţară care se dezvoltă pe modelul ţărilor din Africa exportă materie primă şi nu îşi construieşte capacităţi locale de procesare pentru valoare adăugată”, se mai arată în articolul de pe ZF.ro.
“În România se vorbeşte despre energie, agricultură şi infrastructură, ca fiind sectoarele prioritare. Însă ce faci cu aceste resurse – energie, gaz, cereale, animale vii – dacă nu le prelucrezi intern? A făcut cumva cineva un al doilea plan Valev ( economist rus care a propus în anii ’60 ca în cadrul CAER România să aibă profil agricol) prin care României i s-a alocat rolul de furnizor de resurse pentru industria europeană? La momentul respectiv, economistul Costin Murgescu a fost o voce care s-a ridicat împotriva acestei repartizări care ar fi lăsat economia românească înapoiată. Astăzi însă, nu se aude vreo voce similară”adaugă Pâslaru.
Cu astfel de resurse naturale, România trebuia să fie astăzi egală cu țările occidentale ca PIB per capital. În Europa nu mai există nicio țară atât de bogată în resurse care să fie puse cu atâta uşurinţă la dispoziţia intereselor externe, afirmă jurnalistul ZF.
“Aşa cum arată inclusiv acest caz al exploatării resurselor de gaz din Marea Neagră, guvernarea României a devenit pur şi simplu un teren de lobby pentru marile interese. Fiecare ministru vine la masă şi găseşte dosare prin care i se cer hotărâri şi ordonanţe dictate de alţii. Interesul public al ţării a devenit un lux. Există dificultăţi în însuşi faptul de a-l formula din punct de vedere strategic, darămite a-l susţine şi a aşeza toate deciziile de politică economică într-o matrice pentru a susţine obiective proprii”, conchide Pâslaru.