Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a explicat în emisiunea Sub semnul întrebării, de ce notele la educație fizică trebuie eliminate și înlocuite cu calificative:
„Orele de educație fizică trebuie să fie mai multe. Am garantat public că numărul de ore nu va scădea la educație fizică, va crește. Dar la educație fizică nu mergi pentru a lua note, mergi pentru a face mișcare. Eu așa am înțeles, că ăsta ar fi un scop de bază. Realitatea în acest moment este următoarea: peste 96% dintre elevii României obțin la educație fizică note de 10, 9.50 și 9. Puțin peste 3% au obținut medii la Educație fizică sub 9. A renunța la această propunere (de a elimina notele) înseamnă a nega realitatea”.
Ministrul a spus de ce este important ca proiectul noii legi a educației să introducă o nouă disciplină, Educație pentru viață:
„Într-o democrație suntem datori să ascultăm vocea majoritară. Nu putem renunța. Am înțeles că sunt module cu ideologie politică. Nu am înțeles care ar fi acestea, poate educația civică sau educația pentru cetățenie democratică. Noi facem diferența în acest fel între disciplinele Limba Română, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, care sunt discipline clasice și acestea de care tinerii au nevoie”.
Ministrul a mai precizat că o altă critică adusă de o parte a societății civile a vizat descentralizarea palatelor copiilor, situație care a fost soluționată în urma dezbaterilor:
Palatele copiilor, cluburile sportive școlare și cluburile copiilor se spune că nu trebuie să fie descentralizată. Acest lucru a fost reglat. Din dezbateri am îmbunătățit proiectul legii. Rămân unități de educație extrașcolară. Toți angajații își păstrează statutul de cadru didactic, doar că așa cum se întâmplă la școli vor trece din administrația Ministerului Educației, în administrarea autorităților locale.
Aproximativ 100 de intelectuali, între care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea și Radu Vancu, i-au cerut ministrului Educației reanalizarea prevederilor propuse în legile Educației,” consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților” și prelungirea dezbaterilor.
Testarea standardizată în format digital este un factor de vulnerabilitate, care amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional, iar acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare.
Aceasta este una dintre problemele semnalate ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de către aproximativ 100 de intelectuali, între care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea și Radu Vancu, car cer reanalizarea prevederilor din proiectele legilor Educației.
Ei atrag atenția asupra mai multor prevederi din proiectele aflate în consultare publică, apreciind, printre altele, că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Ei spun că este necesar ca limba și literatura română să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională).
De asemenea, ei cer eliminarea mai multor articole din proiecte, precum cele care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale sau trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale.