Testele rapide anti-COVID-19 se numără printre cele mai căutate produse în farmaciile din România. De-a lungul ultimelor luni s-a tot discutat despre cât de precise sunt aceste teste, iar un studiu recent realizat de MedLife oferă noi cifre în acest sens.
Doar 1 din 2 cazuri de COVID confirmate prin testul PCR este identificat prin intermediul unui test rapid, este concluzia studiului clinicii. Cifrele sunt foarte importante în contextul în care 66% dintre testele raportate oficial sunt teste rapide, iar la nivel național, guvernul nu încurajează testarea.
Potrivit experților MedlLife, testele rapide au o sensibilitate scăzută, de sub 60% și pot duce la un sentiment de falsă protecție, respectiv la răspândire virusului, în situații cel mai des întâlnite în cazul persoanelor care nu prezintă simptome.
Prima etapă a testului a fost realizată anul trecut, pe un eșantion de 97 de persoane. Pe lângă eșantionul de anul trecut, în cea dea doua etapă, a fost analizat un eșantion de alte 1002 persoane, informează G4Media.
Ca metodologie s-au facut recoltări aleatorii la persoane venite pentru testare din proprie inițiativă din București, Timișoara, Ploiești, Brașov și Cluj Napoca, afirmativ asimptomatici sau cu simptome ușoare, nespecifice. Pentru RT-PCR s-a recoltat exsudat orofaringian și nazofaringian dintr-o nară, iar pentru detecția de antigen s-a recoltat exsudat nazofaringian din cealaltă nară.
Astfel, conform studiului MedLife, doar 53% din totalul persoanelor confirmate pozitiv cu infecția COVID-19 prin testele RT-PCR au fost confirmate și prin testele rapide (28 dintr-un total de 53 de persoane). Toate rezultatele negative prin RT-PCR au fost negative și la detecția de antigen. Ca urmare, pentru acest eșantion (de 1099 de persoane) s-a obținut o sensibilitate de 53% și o specificitate de 100%.
„Din media ciclurilor de amplificare rezultă faptul că testul rapid identifică doar încărcături virale mari (în jurul ciclului 22), nedepistând acele încărcături virale mici ce pot fi găsite atât la începutul contaminării, cât și la sfârșit, dar fără a putea face distincția între cele două situații și fără a exista un prag al ciclurilor de amplificare dincolo de care nu mai există contagiozitate”, a declarat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicină de laborator.