Viața la bloc, într-un apartament implică respectarea mai multor reguli de conviețuire în comun, dar și suportarea unor costuri pentru întreținere și reparații. Aceste aspecte sunt stabilite clar prin lege sau prin regulamentele de ordine interioară.
Legea asociațiilor de proprietari stabilește condițiile în care se colectează banii de întreținere și destinația pe care o pot lua sumele colectate de la proprietarii apartamentelor. Banii asociației nu pot fi cheltuiți, conform legii, decât în scopul pentru care au fost colectați. Astfel, sumele strânse pentru fondul de reparații nu pot fi mutate în fondul de rulment pentru plata facturilor și cheltuielilor curente ale asociației.
Veniturile obținute din exploatarea proprietății comune, inclusiv cele din dobânzi bancare, aparțin asociației de proprietari și sunt virate în fondul de reparații. Din acest fond se execută diferite lucrări necesare, la spațiile comune, dar nu se pot face plăți plăți curente pentru furnizorii de utilități.
Reglementările sunt foarte stricte în acest sens, atunci când vine vorba despre viața la bloc. Banii pentru lucrări de reparații nu pot fi mutați nici măcar în situația în care asociația riscă să fie debranșată sau chemată în judecată din cauza datoriile la utilități.
Așa cum arătam viața la bloc implică respectarea unor reguli și reglementări foarte stricte. Cu toate acestea, un administrator al unei asociații de proprietari din Cluj-Napoca a reușit să evite regulile și să-și însușească fraudulos, aproape un miliard de lei. Timp de cinci ani, susțin procurorii care au deschis o anchetă, el a pus la cale o schemă prin care a transferat banii locatarilor în propriile conturi.
Procurorii susțin că administratorul încasa sumele de întreținere, dar nu le vira mai departe către furnizorii de utilități. Schema a funcționat, așa cum arătam, pe parcursul a cinci ani, individul păgubind nouă asociații care l-au angajat. Astfel a reușit să deturneze suma de 900 de milioane de lei.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a anunțat că pe 16 septembrie, procurorul de caz a propus arestarea preventivă pentru 30 de zile a administratorului anchetat pentru delapidare. Propunerea a fost admisă de instanța de judecată care a dispus trimiterea în arest a acestuia pentru delapidare în formă continuată.
Potrivit anchetatorilor, în perioada ianuarie 2020 – iunie 2025, administratorul, care patrona trei societăți comerciale, presta servicii către mai multe asociații de proprietari. În intervalul de timp respectiv, firmele sale au încasat de la nouă asociații de proprietari sumele de bani reprezentând cheltuielile lunare. Acestea trebuiau să fie virate către furnizorii de utilități și servicii.
Administratorul nu a mai făcut parte dintre aceste plăți, însușindu-și banii. Astfel s-a ajuns la un prejudiciu de aproximativ 900 milioane de lei.
Potrivit procurorilor, ancheta a fost realizată cu sprijinul poliției Cluj – Serviciul de investigare a criminalității economice.
Un proiect legislativ, depus în Senat, propune ca sumele din fondul de reparații să poată fi mutate în fondul de rulment pentru acoperirea acoperirea unor facturi la diferite utilități. Autorii proiectului au în vedere situația în care nu mai există bani în fondul de rulment pentru acoperirea cheltuielilor curente. Practic, spun autorii proiectului, prin această modificare se dorește flexibilizarea prevederilor din actuala lege a asociațiilor de proprietari.
Practic, în cazul în care rezervele financiare din fondul de rulment sunt insuficiente, asociația de proprietari va putea folosi veniturile realizate în contul fondului de reparații sau ale altor fonduri speciale pentru cheltuielile curente ale imobilului.
Pentru acest lucru, însă, va fi nevoie de o hotărâre a adunării generale a proprietarilor de apartamente. Astfel de hotărâri vor trebui adoptate de fiecare dată când se dorește tranferul unor sume, pentru a evita situațiile în care banii sunt folosiți discreționar de conducerea asociației.