Alegerile parlamentare din Franța 2022: Macron, de la zeul Jupiter la compromisuri pentru majoritate

Rezultatele partidului condus de Marine Le Pen au uimit nu doar Franța ci întreaga lume lăsând pe plan secund dezamăgirea lui Macron care acum trebuie să-și joace cărțile orientându-se mai degrabă spre problemele din politica internă decât spre războiul din Ucraina.

Nimeni n-a prevăzut rezultatele partidului condus de Marine Le Pen

Rassemblement National (Raliul Național, sau RN), formațiunea de extremă-dreapta condusă de Marine Le Pen, a înregistrat voturi surpriză în turul al doilea al alegerilor parlamentare franceze de duminică, fiind pe cale să obțină 90 de locuri, un scor mult peste câștigurile record prevăzute inițial de sondaje. Scorul acesta obținut de RN este cu atât mai interesant cu cât Le Pen a fost o prezență discretă tot timpul campaniei electorale. A plecat și în vacanță după ce a pierdut turul doi al prezidențialelor în fața lui Macron.

Între timp, alianța de centru-dreapta a lui Emmanuel Macron a fost sub așteptările din sondaje și departe de a obține o majoritate – toată lumea bună din jurul lui Macron sperând acum la o înțelegere a acestuia cu conservatorii de la Les Républicains (LR). Și, cumva, ironic pentru președintele Franței, rezultatul slab de la alegerile de duminică vine după ce chiar Macron a spus despre primul său mandat prezidențial că seamănă cu cel al lui Jupiter, atotputernicul zeu roman. Declarație care l-a costat luni, atunci când de la primele ore ale dimineții presa mondială l-a taxat făcând glume pe tema compromisurilor pe care „Jupiter al Franței” va fi nevoit să le facă.

Jean-Luc Mélenchon a reușit să coaguleze stânga franceză dar oamenii lui Macron s-ar putea s-o despartă pentru majoritate

Analiștii politici spun că în campania electorală pentru alegerile parlamentare totul s-a învârtit în jurul lui Jean-Luc Mélenchon. De altfel acesta a reușit să unească stânga divizată a Franței. Cu un Macron concentrat mai degrabă pe politica externă, alianța NUPES (Noua Uniune Populară) a reușit să câștige 141 de locuri conform proiecțiilor Ipsos, la doar câteva luni după ce stânga franceză părea aproape irelevantă. În mod normal, Mélenchon ar urma să fie prim-ministru. Doar că în politică nimic nu e atât de simplu.

Coaliției Ensemble a lui Macron îi lipsesc câteva zeci de locuri pentru ca Macron să-și păstreze majoritatea parlamentară de care s-a bucurat în ultimii cinci ani. Așa că acum, încearcă să găsească o majoritate prin formarea de înțelegeri cu alte partide de dreapta. Lui Macron, în acest moment, politica internă s-ar putea să-i dea de furcă, mai ales că, în ultima perioadă s-a concentrat mai mult pe războiul din Ucraina și rolul său politic în UE. Și desigur, planul lui Macron de a crește vârsta de pensionare în Franța la 65 de ani nu prea mai are cum să funcționeze.

Ba chiar și programul de reduceri de taxe sau reforma sistemului de asistență socială sunt acum într-o situație incertă.

Opțiunile pe care le are la dispoziție Macron arată cam așa: fie încearcă să formeze o nouă alianță de coaliție, fie adoptă legi pe baza unor înțelegeri, fie cere alegeri noi. Cotidianul Le Monde a scris: „Macron se confruntă cu riscul paraliziei politice”, în timp ce cotidianul de dreapta – Le Figaro – zice că rezultatele arată spre un „nou mandat născut mort”. Stânga, prin Liberation, spune că rezultatele demonstrează „căderea” modului de guvernare al lui Macron.

O alianță cu stânga nu prea pare plauzibilă dacă te iei după discursuri, mai ales că Melenchon a calificat rezultatele de duminică drept „un eșec electoral” pentru Macron. Noul bloc de stânga este pe cale să devină cea mai mare forță de opoziție din parlament. Dar și acolo există probleme interne iar Ensemble a lui Emmanuel Macron va căuta aliați în interiorul NUPES pentru a-și impune agenda de reforme. Coaliția de stânga a făcut campanie pentru reducerea vârstei de pensionare de la 62 la 60 de ani, creșterea salariului minim și plafonarea prețurilor la produsele esențiale.

În cadrul alianței sunt divergențe majore, care au fost lăsate deoparte în timpul campaniei legislative, dar de care adversarii politici vor încerca să profite. Se preconizează că partidul LFI al lui Mélenchon va obține aproximativ 79 de locuri de parlamentari. Însă și socialiștii și Verzii pot să-și creeze propriile grupuri parlamentare.

Până una alta, partidul Marinei Le Pen va trimite 89 de parlamentari în noul parlament, devenind mai puternic decât Republicanii (LR). Totuși, opțiunea la care se așteaptă toată lumea ar fi o alianța cu Republicanii – cei care au în acest moment 61 de locuri de parlamentari. Însă înainte de alegerile legislative de duminică, LR spunea că nu prea își dorește o astfel de alianță iar luni, președintele LR, Christian Jacob, a spus din nou, destul de clar, că în cazul în care Macron vine spre ei cu vreo ofertă, parteneriatul nu va fi unul ușor deoarece partidul său intenționează să „rămână în opoziție”.

Macron a pierdut trei miniștri. NUPES a câștigat detașat cu Rachel Keke. Care nu, nu este „doar o femeie de serviciu”

Ceva la care nu prea se aștepta nimeni este faptul că trei miniștri cheie ai lui Macron sunt pe cale să își piardă posturile în baza unei convenții care prevede că ar trebui să demisioneze dacă nu reușesc să câștige locuri. Mai exact: ministrul Sănătății, Brigitte Bourguignon, ministrul Maritim – Justine Benin și ministrul Mediului – Amelie de Montchalin – au pierdut și vor ieși din guvern.

Mulți s-au grăbit să strâmbe din nas că Rachel Keke, o fostă femeie de serviciu care a militat pentru condiții de muncă mai bune la hotelul în care lucra, a învins-o pe Roxana Mărăcineanu, fostul ministru al sportului al lui Macron.

Să înțelegem mai bine, Rachel Keke nu este o simplă femeie de serviciu (deși chiar dacă ar fi „doar atât”, ar avea dreptul să participe și chir să câștige orice fel de funcție politică) – Keke este una dintre figurile puternice ale societății civile din cadrul alianței de stânga Nupes. Este o sindicalistă care a luptat pentru drepturile cameristelor de la hotelul Ibis Batignolles din Paris. O bătălie de 22 de luni, câștigată în cele din urmă de greviști, care au obținut un acord care prevedea o îmbunătățire a salariilor și a condițiilor de muncă.

Pe de altă parte, adversara sa, Roxana Mărăcineanu, a făcut apel la un „front republican” împotriva candidatei Rachel Keke, spunând că ea, personal, a „luptat întotdeauna împotriva extremelor”. Aceste cuvinte au stârnit furia stângii și nu au convins alegătorii că ar merita să fie votată. Luna trecută, Roxana Mărgineanu se apăra de atacurile lui Rachel Keke, care îi reproșa că „nu locuiește în cartierele muncitorești”, asigurând că are „un trecut destul de asemănător” cu al ei.

Prezența la vot a fost scăzută, rata de abținere înregistrată fiind de 53,77%, potrivit ministerului de interne, mai mare decât în primul tur, dar care nu a depășit recordul celei mai slabe prezențe la vot din 2017. Chiar înainte de alegeri și înainte să pornească spre România, de unde avea să meargă în Republica Moldova și apoi spre Ucraina, din aeroport, Macron le-a vorbit alegătorilor, spunând că este „în interesul superior al națiunii” să îi ofere „o majoritate solidă în aceste vremuri tulburi”. „Nimic nu ar fi mai rău decât să adăugăm dezordinea franceză la dezordinea globală”, a adăugat el. Pare că francezii au avut altă părere.