Pemierul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a întâlnit, joi, la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Puţin, întâlnire în cadrul căreia ‘Înțelegerea Secolului’ a lui Donald Trump a fost un subiect marginal, cei doi demnitari preferând să discute despre o posibilă zona economică liberă între Israel şi Uniunea Euroasiatica, dar şi despre o femeie din Israel prinsă cu droguri în momentul în care încerca să intre în Rusia.
„Sunteţi primul lider cu care discut după vizita mea de la Washington, făcută cu ocazia ‘Intelegerii Secolului’ a lui Trump. Cred că există o nouaa oportunitate aici, poate una chiar unică, şi aş dori să o discut cu dumneavoastră şi poate să vă aud şi opinia”, i-a transmis Benjamin Netanyahu lui Vladimir Putn.
Potrivit Al Jazeera, VladimirPutin a evitat, însă, să comenteze în mod direct acord propus de Donald Trump pentru rezolvarea conflictului palestiniano-israelian. Prudenţa cu care Moscova tratează tema ar putea fi legată şi de dorinţa Rusiei de a avea relaţii bune cu Israelul, mai ales în contextul în care doreşte crearea unei zone de comerţ liber comune cu Tel Aviv-ul.
De altfel, unul dintre subiectele despre care Vladimir Putin a preferat să discute a fost chiar zona economică liberă – în esenţă o zonă în care nu s-ar aplica taxe vamale – pe care Rusia ar dori să o facă cu Israelul prin intermediul Uniunii Euroasiatice.
„Cum siguranţă vom avea ocazia să discutăm, fie şi pe scurt, despre relaţiile noastre bilaterale. Discuţiile despre o zonă economică liberă sunt în desfăşurare intre Israel şi Comisia Uniunii Euroasiatice (versiunea rusă a Uniunii Europene – n.r.)„, i-a răspuns Vladimir Putin, conform unui comunicat transmis de Kremlin.
Preşedintele rus a vorbit, însă, şi de o femeie arestată de autorităţile ruse, în timp ce încerca să intre în Federaţia Rusă având la ea droguri.
„După cum ştiţi, am semnat ordinul executiv care o graţiază. A avut noroc că nu trecuse graniţa în Rusia; drogurile i-au fost găsite în bagaj atunci când a fost mutat dintr-un avion în altul”, a adăugat Vladimir Putin.
Întâlnirea lui Vladimir Putin cu Benjamin Netanyahu vine la doar o săptămână după o întrevedere cu preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas.
Marţi, preşedintele american Donald Trump şi premierul israelian Benjamin Netanyahu au prezentat aşa-numita „Înţelegere a Secolului”, menită să rezolve dispută israeliano-palestiniană. Pactul a fost, însă, perceput negativ de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, mai ales că el are potenţialul de a încălca normele de drept internaţional.
Foto: Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi premierul israelian, Benjamin Netanyahu (sursăfoto: Facebook / Vladimir Putin)
Care sunt principalele prevederi ale „Înțelegerii Secolului”
Prevederile referitoare laIsrael
Prevederile referitoare la statul palestinian
Foto: Cum ar urma să arate statul palestinian (sursă: Twitter / @WhiteHouse)
Ce normele de drept internaţional încalcă ‘Înţelegerea Secolului’
Cel mai important, planul propus deDonald Trumpare potenţialul de a încălca „Rezoluţia 242” a ONU, adoptată în 1967, la capătul „Războiului de Şase zile”. Aceasta rezoluţie a fost adoptată inclusiv cu acordul Statelor Unite şi alIsraelului. Iar ea cerea „retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în Războiul din 1967”, printre acestea numărându-se şi Valea Iordanului.
Însă „Înţelegerea Secolului” a luiDonald Trump, şi acceptată de premierulBenjamin Netanyahu, ar permiteIsraelului să ocupa Valea Iordanului. Iar premierul israelian a anunţat deja că are de gând să propună exact acest lucru în cadrul şedinţei de guvern pe care o va avea weekendul acesta.
Denumit şi „Acordul Provizoriu pe Cisiordania şi Fâşia Gaza”, „Acordul Oslo II” este una dintre cele mai importante componente ale procesului de pace palestiniano-israelian.
Iar unul dintre prevederile lui era retragerea trupelor israeliene din Ierihon, Fâşia Gaza şi Cisiordania. Valea Iordanului este, însă, o parte a Cisiordaniei, prin urmare, ocuparea ei de către trupele israeliene ar însemna o încălcare a „Acordului Oslo II”.
Ca urmare a semnării acestui tratat,Israelul şi-a început procesul de colonizare (prin intermediul aşezărilor) în Cisiordania, Fâşia Gaza şi Înălţimile Golan.