Sute de mii de chinezi din Hong Kong sfidează autoritățile comuniste de la Beijing. Care sunt motivele din spatele protestelor şi de ce se simte regimul comunist ameninţat (FOTO, VIDEO)

EXCLUSIV ONLINE // De la sfârşitul lunii martie, Hong Kong-ul a găzduit un număr tot mai mare de proteste de amploare, la care au luat parte peste un milion de persoane. Chiar duminică, sute de mii de oameni au ieşit pe străzipentru a lua parte la un miting paşnic, în ciuda faptului că autorităţile nu îl autorizaseră.Asta după ce, sâmbătă, avusese loc un alt miting, de asemenea paşnic, la care au luat parte tot câteva sute de mii de oameni.

Potrivit organizatorilor, la miting au luat parte aproximativ 1,7 milioane de oameni, fiind purtate culori asociatemişcărilor anti-guvernamentale şi fiind afişate sloganuri care fac referire la „libertate” – ambele fiind mesaje în măsură să irite Beijingul.

„Staţi alături de Hong Kong! Luptaţi pentru libertate!„, scria pe una dintre pancartele din cadrul mitingului de dumninică.

În ciuda atitudinii tot mai ostile a Beijingului cu privire la demonstraţii, poliţia din Hong Kong a fost, însă, relativ absentă de la mitingul de duminică, practic, singura prezență a forţelor de ordine fiind un mic contingent de scutieri.Asta după ce s-a constat că măsurile de reprimare, aplicate în timpul unor demonstraţii anterioare, nu au făcut altceva decât să ducă la intensificarea protestelor.În paralel, poliţia şi-a apărat decizia de utilizare a forţei.

Foto: Protestatari dinHong Kongcare îndeamnă la rezistență în fața brutalității Poliției(sursă foto: hepta.ro)

De ce protestează locuitorii dinHong Kongatât de vehement

Demonstraţiile au început în luna martie și au luat amploare în iunie,după ce guvernul comunist de la Beijing a dat o lege care permite extrădarea infractorilor dinHong Kongîn mâinile autorităţilor de la Beijing. Pe fond însă, la mijloc se aflăo miză mult mai mare, de natură politică, anume împedicarea (sau intârzierea)Partidului Comunist în a obține mai multă putere asupra oraşului.

Hong Kong este o regiune semi-autonomă a Chineiși spre deosebire de majoritatea locuitorilor țării(care beneficiază depuține drepturi), cei dinHong Kongse bucură de o serie de libertăţi atipice unui stat comunist. Printre aceste drepturi se numărădreptul la vot democratic, libertatea presei sau libertatea de exprimare. Adică un set de libertăţi cu care locuitoriiHong Kong-ului au fost obişnuiţi încă din timpul perioadei coloniale britanice,încheiată în 1997.

Altfel spus,Hong Kongeste o democraţie aflată într-un stat comunist, iar populația pare să-și dorească să apere această stare de fapt.

„Vrem ca guvernul să ne asculte, să retragă legea extrădării şi să creeze o comisie independentăde anchetă pentru abuzurile Poliţiei, iar ofiţerii care au comis abuzuri să fie demişi. În acest două luni am trecut prin multe, dar nu trebuie să ne pierdem speranţa şi trebuie să continuăm să lupta”, a declarat un participant la protestul de duminică,citat de CNN.

De altfel, însuşi tratatul prin care Marea Britanie a cedat Hong Kong-ul către Chinaera denumit „O ţară, două sisteme”și prevedea faptul că, deşi Hong Kong redevine teritoriul chinez, el îşipăstrează în bună parte sistemul politic lăsat de britanici. Prevederile tratatului sunt, însă, valabile până în anul 2047, dată la care Hong Kong-ul ar urma să devină, în totalitate, teritoriu chinez.

Cu toate acestea, Beijinul nu pare să fie interesat în a aștepta până în 2047. Și lăsând la o parte această lege a extrădării, în Hong Kong au mai avut loc dispariţii misterioase ale unor persoanlități ce militau pentru democraţie sau chiar a unor bibliotecari.

Foto: Protestatari dinHong Kong(sursă foto: hepta.ro)

Motivele lipsei de răbdare a Beijingului

Din punct de vedere politic, sub conducerea lui Xi Jinping, China trece printr-o întârire a autoritarismului, comparativ cu deceniile anterioare. Dovadăa acestui lucru stăchiar în campania de epurare sistematică a oponenților (sau chiar a unor foști aliați) ai președintelui chinez Xi Jinping. Epurări au mai avut loc și sub alți președinți chinezi, însă nu la această scară, extistând temerea că XiJinping ar căuta să instaureze un regim similar celui al lui Mao Zedong.

Al doilea motiv, de naturăistorică, ar fi faptul căBeijingul pare determinat să înveţe din lecţiile trecutului (inclusiv din propria ei experienţă), fiind decis să reprime orice fel de mişcare socială care i-ar puteacontesta autoritatea în vreun fel. Istoria Chinei este înţesată cu momente în care mişcări mai mult sau mai puţin sociale au dus la adevărate fragmentări ale Chinei, comuniştii înşişi fiind exemplul perfect al unei facţiuni care a ajuns la putere în urma unei revolte împotriva guvernului central. Din acest motiv, Partidul Comunist Chinez nu poate permite niciunei regiuni din China să-şi menţină libertăţile prea mult timp din cauza faptului că ar creea un precedent. Mai ales când este vorba de valori care contravin ideologiei de Partid şi care oferă posibilitatea apariţiei opoziției faţă de Partid.

Foto: Protestatari dinHong Kong(sursă foto: hepta.ro)

Cât de viabilă este utilizarea forţei pentru stoparea demonstraţiilor

Regimul comunist chinez este cunoscut pentru utilizarea forţelor sale armate cu scopul reprimăriidemonstraţiilor. Metoda nu a fost patentatăde ei, fiindfolosită inclusiv în perioada Imperiului Celest şi în perioada Chinei naţionaliste (1931-1948). Dar în timpul lui Mao Zedong, forțele terestre chinezeau primit mai multe atribuţii care le-au transformat într-o adevăratăforțăpoliţienească, și mai puțin într-o armată propriu-zisă. Acest caracter deforțăpoliţienească s-a păstrat până în urmă cu câţiva ani, atunci când Beijingul a decis reformarea forţelor armate pentru a o aduce la nivelul ambiţiilor sale regionale şi globale.

Iar de-a lungul timpului, Partidul ComunistChinezautilizat forţele armate (sau paramilitare)împotriva populaţiilor musulmane din regiunea vestică Xinjiang sau chiar pentru reprimarea unor demonstraţii de amploare mult mai mică, din diferite oraşe. Cel mai faimos episod în acest sens rămâne, însă, în continuare cel din Piaţa Tiananmen, din 1989.

În acest caz însă, dată fiind importanta Hong Kong-ului şi mediatizarea de care protestele au avut parte, este puţin probabilă o intervenţie cu adevărat în forţă a trupelor paramilitare (denumită Poliţia Înarmată a Poporului), precizează analiştii STRATFOR. Asta din cauza faptului că Beijingul nu şi-ar dori un nou episod similar celui din Piaţa Tiananmen, din 1989. Prin urmare, coloanele de camioane militare şi „exerciţiile” militare efecutate la porţile oraşului ar putea fi doar încercări de intimidare. În schimb, Beijingul ar putea interveni ceva mai subtil şi s-ar putea baza exclusiv pe poliţia locală şi pe Poliţia Înarmată a Poporului.

Sursă: Twitter / @phoebe_kongwy