”Prin mintea, prin inima și brațele noastre”. Piața Universității, istoria punctului ZERO al Bucureștiului (GALERIE FOTO)

”Prin mintea, prin inima și brațele noastre”. Piața Universității, istoria punctului ZERO al Bucureștiului (GALERIE FOTO)

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Piața Universității estecel mai popular punct de întâlnire în București, un loc încărcat de istorie și de semnificații, un spațiu care conferă identitate Capitalei.

Forma sa este influențată de modelul haussmannian de „Mare-Intersecție” (La Grande Croisee), delimitând axele nord-sud și est-vest, astfel încât să se încurajeze modernizarea urbană prin influența pariziană.

Aici se găsesc clădirile Universității București, Teatrului Național „I. L. Caragiale” și Hotelului Intercontinental.

Kilometrul ZERO al democrației românești, Piața Universității este simbolul ieșirii României din comunism. Borna km 0 şi monumentul dedicat lui Cristi Paţurcă sunt simboluri ale luptei pentru libertate.

În timpul Monarhiei, Piața și-a schimbat dramatic înfățișarea: a căpătat un aspect vestic prin instituirea rondului, prin trasarea marilor bulevarde și ridicarea unor edificii.

Zona nu a fost conturată ca o piață monumentală, ci ca un nod rutier, cel mai important al Capitalei, prin situarea sa în centrul geometric al orașului.

În micul Paris de odinioară, Piața era un loc în care oamenii se plimbau și se relaxau. În centrul intersecției, era amplasat un monument dedicat lui I.C Brătianu, pe atunci Piața purtându-i numele. Pe soclul statuii se putea citi: ”Prin mintea, prin inima și brațele noastre”, iar pe o placă de marmură neagră erau scrise cuvintele: ”Lui Ion C. Brătianu. 1903”.

Sus pe soclu, alături pe Ion C. Brătianu se aflau două personaje: o femeie, simbolizând biruința, care ținea steagul tricolor, iar lângă ea, un soldat în uniformă și cu raniță model 1877, privind concentrat spre steagul tricolor.

Monumentul din bronz a fost distrus de către regimul comunist în vara lui 1948, bronzul sculpturilor fiind topit.

Clădirea veche a Universității din București fusese ridicată în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Grav afectată de bombardamentele din 1944, ea avea să fie reconstruită în anii 1960. (Puteți citi AICI un articol dedicat special clădirii Universității București)

Zona se distingea prin măreția și frumusețea celor patru statui, realizate pe parcursul a 60 de ani: statuia lui Mihai Viteazul, cea a lui Ion-Heliade Rădulescu, statuia lui Gheorghe Lăzar și cea a lui Spiru Haret.

În 1906, a fost finalizat Palatul Societăţii de Asigurări „Generala” (acum sediul unei bănci). Tot atunci, s-a realizat fundația și pentru o a doua clădire, simetrică cu prima, dar, din lipsă de bani, aceasta a fost abandonată. Abia peste 30 de ani investitorii Creditului Industrial au cumpărat terenul, iar în 1934 a început construcția Palatului Creditului Industrial.

Piața Universității – anul 1900 (imagini de arhivă – wikipedia)

Piața Universității – anul 1920 (imagini de arhivă – wikipedia)

Piața Universității – anul 1926 (imagini de arhivă – wikipedia)

Piața Universității – anul 1930 (imagini de arhivă – wikipedia)

Piața Universității – anul 1934 (imagini de arhivă – wikipedia)

În perioada lui Gheorghiu-Dej, prioritatea autorităților a fost ștergerea urmelor monarhiei din fosta Piață Brătianu, devenită Piața Nicolae Bălcescu. Apoi, în perioada 1965-1975, s-au înălțat noi edificii, s-au construit o parcare subterană și un pasaj pietonal, iar rondul a reapărut. După cutremurul din 1977, a apărut o stație de metrou, dar s-a renunțat la o parte din parcarea subterană. În anii 1980, Teatrul Național și-a schimbat forțat înfățișarea, la dispozițiile date de Nicolae Ceaușescu.

Imediat după abdicarea forțată a Regelui și impunerea Republicii Populare, statuia lui Brătianu a fost scoasă și orice denumire legată de monarhie a fost ștearsă. Comuniștii nu au distrus doar monumentul, ci rondul cu totul, transformând intersecția într-una simplă.

Între 1968 și 1970 a fost construit Hotelul Intercontinental.

Noul Teatru Național a fost realizat în perioada 1964 – 1973.

Anterior, pe spațiile pe care au fost ridicate cele două clădiri, se aflau un circ în aer liber, numeroase buticuri, restaurante și cârciumi.

Pasajul Universității a fost realizat în perioada comunistă, cu ocazia dezvoltării magistralei de metrou M2.

Piața Universității – anul 1956 (imagini de arhivă – wikipedia)

Piața Universității – anul 1966 (imagini de arhivă – wikipedia)

Piața Universității – anul 1978 (imagini de arhivă – wikipedia)

Piața Universității – anul 1984 (imagini de arhivă – wikipedia)

Piața Universității – anul 1992 (imagini de arhivă – wikipedia)

Din 1989 și până în prezent, în Piața Universității și-a schimbat înfățișarea. A fost reamenajată zona statuilor, iar Teatrul Național a fost renovat.

Evenimentele dramatice ce s-au derulat aici dau Pieții Universității o puternică încărcătură, devenind astfel un adevărat simbol.

Foto: Teatrul Național / romaniatourstore.com

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Urmăriți B1TV.ro și pe
`