Dușmanii lui Vladimir Putin au strategii diferite înainte de votul privind reforma constituțională. Președintele Rusiei și-ar putea extinde domnia până în 2036, după scrutinul din 1 iulie

Dușmanii lui Vladimir Putin au strategii diferite înainte de votul privind reforma constituțională. Președintele Rusiei și-ar putea extinde domnia până în 2036, după scrutinul din 1 iulie
foto: Hepta.ro / Sputnik / Aleksey Nikolskyi

Oponenții lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, sunt de acord că votul național de luna viitoare, prin care ar putea fi extinsă domnia sa, este o farsă, dar sunt divizați atunci când vine vorba de a face campanie pentru un vot negativ sau pentru un apel la boicot, potrivit Reuters.

Președintele Rusiei și-ar putea extinde domnia până în 2036, după votul din 1 iulie

În votul din 1 iulie, rușii sunt invitați să aprobe sau să respingă reforma constituțională, care cuprinde și o schimbare ce i-ar permite lui Vladimir Putin să mai obțină două mandate de câte șase ani – în cazul în care este reales – în loc să facă un pas în spate în 2024.

Rata de aprobare a lui Putin, deși rămâne încă mare, la 59%, a ajuns în cel mai scăzut punct din 1999 și până acum, susține sondajul Levada, iar pandemia de coronavirus reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat în domnia sa de peste 20 de ani.

Dușmanii lui Vladimir Putin au strategii diferite înainte de votul privind reforma constituțională

Oponenții lui Vladimir Putin sunt de părere că deznodământul votului poate fi deja intuit. Câțiva dintre ei, precum politicianul Alexei Navalny și opoziția liberală prin partidul Yabloko, și-au îndemnat susținătorii să nu voteze.

„Legitimând acest «spectacol al lui Putin» prin creșterea prezenței la vot, nu ar face decât să ajute Kremlinul”, susține Lyubov Sobol, un aliat al lui Navalny.

Alții, cum ar fi spre exemplu partidul comunist, care de obicei sprijină Kremlinul în ceea ce privește deciziile importante, și-au îndemnat susținătorii să voteze împotriva reformei.

Președintele Vladimir Putin a anunțat vasta reformă constituțională încă din ianuarie – ocazie cu care guvernul Dmitri Medvedev demisiona în bloc – iar Kremlinul a motivat demersul prin presupusa nevoie de a întări rolul parlamentului și de a îmbunătăți atât politica socială, cât și eficiența administrației publice. Deși criticii susțin că reforma poate fi văzută ca o lovitură constituțională, sondajele arată că demersul este sprijinit la scară largă.

Mai mult decât atât, oponenții lui Putin mai spun că măsurile menite să reducă numărul cazurilor noi de COVID-19, precum desfășurarea votului de-a lungul a șapte zile și faptul că le va fi permis alegătorilor să își exprime opțiunea în niște corturi instalate lângă secțiile de votare, vor complica monitorizarea scrutinului și vor crește riscul de fraudă.

De partea cealaltă, oficialii ruși din zona autorităților electorale neagă acuzațiile și promit că scrutinul va fi unul liber și corect.