Financial Times: DNA, tigrul de hârtie care a început să-și arate colții. Luptele politice, corupția, răcirea relațiilor cu FMI și relaxarea fiscală nu sunt ingredientele unor performanțe extraordinare pentru România

România, odată considerată una dintre cele mai corupte țări ale Uniunii Europene, a devenit un teren de testare a combaterii corupției la nivel înalt. Condamnările în lanț au transformat percepția publică asupra direcției anticorupție pe măsură ce tigrul de hârtie (DNA) a început să-și arate colții, scrie Financial Times.

Direcția Națională Anticorupție, văzută cândva ca o formă fără fond (un „tigru de hârtie”), înființată doar ca o condiție a intrării în UE, acum este percepută ca un adversar de temut.

Activitatea DNA, sub conducerea Codruței Kovesi din 2013, a început să atragă atenția țărilor afectate de corpuție precum Grecia, Bulgaria sau Croația, atrase tot mai mult de modul în care procurorii anticorupție din România au devenit așa de puternici.

Potrivit publicației financiare, începând din 2012, DNA a primit sprijin internațional puternic din partea Comisiei Europene, ceea ce a dus la un progres în lupta anticorupției. Și modificarea Codului penal din 2009-2010, prin care procurorilor li s-au dat puteri mult mai mari de investigare și arest, a contribuit la intensificarea acțiunilor DNA.

Financial Times notează că DNA se bucură de sprijinul președintelui Klaus Iohannis, în timp ce premierul Victor Ponta, pus sub învinuire pentru o serie de acuzații, dă semne că ar renunța la putere.

De asemenea, publicația scrie și despre reexaminarea Codului Fiscal, retrimisă în Parlament, gest în care analiștii văd o modalitate de creștere a presiunii pe șeful Guvernului.

Pentru unii, notează publicația, procurorii din România au devenit prea puternici, iar investigațiile prea ample. Parlamenarii  vor discuta propuneri în toamna anului pentru a limita utilizarea arestării preventive, o măsură, în opinia altora, destinată să taie aripile agenției.

Operațiunile DNA au sprijinul a 65% dintre români, obișnuiți de mult timp să-i vadă pe politicieni îmbogățindu-se în ciuda salariilor modeste. Mulți văd în acțiunile DNA o îndelung așteptată curățare a clasei politice, care menține la conducere o rețea comunistă de clientelism, notează publicația.
La doar două zile dupa ce a făcut un portret al DNA, publicația financiară atrage atenția asupra faptului că nu totul e roz în România, așa cum susține guvernul de la București. Dimpotrivă, „aspectele negative încep să le depășească pe cele pozitive”.

„România a început să primească din ce în ce mai multă atenție – nu întotdeauna dorită. În primul rând, România nu e imuna la problemele din Grecia, fiind afectată mai ales prin sectorul bancar. În România sunt active patru bănci grecesști, care împreună au cota de piață de aproximativ 10%. Situația poate fi ținută sub control, dar problema va deveni mai acută dacă băncile grecești încep să-și retragă în mod agresiv liniile de credit și redirecționează volume mari de cash spre Atena. BNR e însă într-o poziție relativ solidă.

În al doilea rând, acordul preventiv de 4 miliarde de euro al României cu FMI expiră în septembrie și negocierile pentru extinderea sa au eșuat pe fondul neînțelegerilor privind subvenționarea prețului gazelor naturale și alte chestiuni fiscale. Acordul a fost încheiat acum câtiva ani ca un fond de urgență care să fie folosit atunci când piețele sunt volatile sau când există presiuni financiare puternice. Pe de altă parte, nimeni nu s-a atins de acest fond, care a servit mai mult ca un tampon, dar și – mai important – ca o dovadă a susținerii FMI pentru politicile economice guvernamentale. Această susținere nu mai există acum și guvernul a anunțat că în 2016, bugetul va fi mai expansionist decât se plănuise.

Din ianuarie, Guvernul plănuieste reducerea TVA de la 24 la 19%, nivelul dinaintea crizei financiare și a programelor de austeritate care au urmat. Se speră că pierderile vor fi comepnsate parțial printr-o colectare mai bună taxelor și printr-un control strâns al cheltuielilor, astfel că deficitul propus pentru antul viitor să fie 2,9% din PIB, față de mai puțin de 2% din PIB anul acesta.

Reducerea contribuțiilor sociale, scăderea cotei unice de impozitare și a impozitului pe profit sunt prevăzute pentru anii următori. Banca centrală, dar și oficialii UE care au fost luna trecută la București, sunt sceptici că guvernul poate ține deficitul sub 3%, caz în care am intra în procedura de deficit excesiv.

În al treilea rând, diversele schimbari fiscale sunt, parțial, o tentativă a coaliției de guvernament de a-și crește popularitatea cu un an înainte de alegerile parlamentare și de a distrage atenția de la acuzațiile de corupție aduse prim-ministrului Victor Ponta. Acesta este investigat pentru fals, spălare de bani și evaziune fiscală comise înainte de a deține funcții politice. Ponta își susține nevinovăția, dar președintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia. Între cei doi nu e o mare dragoste, dat fiind că vin din partide politice diferite și s-au confruntat într-un scrutin prezidențial foarte contestat. ”, scrie analistul „Financial Times”.

În articolul cu titlul ”Cresc riscurile pentru România” sunt trecute totuși și aspecte pozitive. Printre acestea se numără creșterea economică, scăderea inflației, dar și abordarea precaută a BNR.

„Luptele politice, corupția, răcirea relațiilor cu FMI și relaxarea fiscală nu sunt ingredientele unor performanțe extraordinare pentru o piață emergentă. Se pare că în România, aspectele negative încep să le depăsească pe cele pozitive”, conchide analistul „Financial Times”.