Miniștrii Justiției și Internelor din UE reuniți la Bruxelles nu au dat undă verde aderării Bulgariei și României la Schengen

Încă un eșec pentru aderarea României și Bugariei în Spațiul Schengen! Miniștrii justiției și cei ai afacerilor interne ai țărilor din UE reuniți marți în Consiliul JAI de la Bruxelles, nu au dat undă verde pentru aderarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, potrivit G4media.ro.

Ministrul de interne al Bulgariei, Kalin Stoianov, a spus că cele două țări sunt în continuare tratate “la pachet”, în special în fața opoziției Austriei și Olandei. Kalin Stoianov, proaspăt în postul de ministru de interne, s-a declarat însă “optimist” și a spus că a avut contacte cu Cătălin Predoiu pentru o strategie comună.

Faptul că cererea Bulgariei și României s-a aflat pe ordinea de zi a Consiliului JAI i-a nemulțumit pe unii oficiali. Deranjați s-au arătat în special reprezentații Olandei, țară care nu are încă un guvern funcțional, după ce partidul de extremă dreaptă a lui Geert Wilder a obținut cele mai multe locuri la ultimele alegeri parlamentare.

Un număr de 11 dintre cele 26 de state membre ale spațiului Schengen au reintrodus controale la frontieră, inclusiv verificarea identității, a pașapoartelor, interviurile polițienești, punctele statice de control și inspecții ale autovehiculelor, arată o analiză realizată de Daily Mail.

Jumătate dintre statele Schengen din UE au reintrodus controale la frontiere

Noile controale au fost instituite în contextul în care guvernele caută să își restabilească suveranitatea și să își consolideze securitatea națională, în fața amenințării teroriste și al imigrației necontrolate.

Multe țări consideră că aceste verificări sunt esențiale pentru a opri „infiltrarea” teroriștilor din Orientul Mijlociu care se dau drept migranți, dar și pentru a reduce presiunea resimțită de sistemul de azil.

Italia, de exemplu, a întărit controalele la frontiera cu Slovenia în această lună, spunând că războiul dintre Israel și Hamas a generat „o amenințare sporită a violențelor în interiorul UE”, precum și riscul ca migranți teroriști să sosească pe fondul „presiunii migratorii constante de pe uscat și mare”.