Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a vorbit cu omologul săi italian despre răzbiul din Ucraina: “Cerem, în mod evident, Rusiei să înceteze agresiunea ilegală”

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut luni o rundă de consultări politice cu ministrul afacerilor externe și cooperării internaționale al Republicii Italiene, Luigi Di Maio, cu prilejul vizitei pe care acesta a efectuat-o în România, la invitația omologului român.

Războiul din Ucraina, pe agenda discuțiilor

Subiectul principal al discuțiilor a fost situația gravă de securitate din Ucraina: “Cerem, în mod evident, Rusiei să înceteze agresiunea ilegală contra Ucrainei, să oprească ostilitățile, să-și retragă trupele de pe întregul teritoriu al Ucrainei.

În planul sprijinului umanitar, am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră. Am prezentat măsurile concrete pe care Guvernul României le-a luat în acest sens. De asemenea, am discutat despre posibilitatea de cooperare în acest domeniu și în ceea ce privește sprijinul pe care Uniunea Europeană îl poate acorda, în contextul în care este foarte posibil ca numărul de refugiați să crească în continuare”, a precizat ministrul de Externe.

Bogdan Aurecu a subliniat că Italia a fost primul stat care a utilizat centrul logistic, hub-ul umanitar,  organizat la Suceava și care este funcțional din 9 martie.

“Astfel, chiar la 9 martie, a sosit la Suceava un prim transport de patru camioane din Italia, dintr-un total de 26 de camioane, care au adus, în principal, echipamente medicale, medicamente.

România acordă, după cum știți, sprijin tuturor cetățenilor care fug din calea războiului din Ucraina – nu numai celor ucraineni. Astfel, începând cu 24 februarie, am facilitat tranzitul în siguranță a peste 2.000 de cetățeni italieni, care au venit din Ucraina”.

Ministrul Bogdan Aurescu a spus că   Italia și România se coordonează strâns și la nivelul NATO, pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, care este extrem de necesară în actualul context de securitate.

“Îi mulțumesc domnului ministru pentru sprijinul pe care îl acordă pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă NATO pe teritoriul României, un obiectiv pe care noi îl urmărim cu prioritate. De asemenea, i-am mulțumim domnului ministru pentru sprijinul pe care Italia îl acordă prin misiunea de patrulare aeriană a spațiului aerian al României, în perioada ianuarie-aprilie 2022, cu opt avioane Eurofighter Typhoon, la care se adaugă și un contingent de 130 de soldați italieni. Este un efort care completează efortul din anii anteriori, când Italia a afiliat un regiment mecanizat la Brigada Multinațională pentru Sud-Est de la Craiova, pentru instruire și exerciții.

Am discutat, de asemenea, despre Busola Strategică – și poziția României este aceea că este nevoie ca documentul fondator al Busolei Strategice să reflecte nivelul de amenințare pe care Rusia îl prezintă la adresa arhitecturii de securitate europene. De asemenea, să reflecte solidaritatea transatlantică și complementaritatea de acțiune între UE și NATO.

Am discutat despre coordonarea privind sancțiunile la nivelul UE. Noi am susținut întotdeauna un răspuns ferm, coordonat al comunității internaționale, prin adoptarea unor pachete de sancțiuni extinse, robuste, care să descurajeze acțiunile viitoare ale Federației Ruse. Și acum România, ca și Italia, este implicată activ în discuțiile de la nivelul UE pentru adoptarea unor sancțiuni suplimentare”.

Dezvoltarea Parteneriatului strategic

În plan bilateral, cei doi oficiali au discutat despre Parteneriatul Strategic: “Avem un Parteneriat Strategic Consolidat, pe care suntem hotărâți să-l dezvoltăm, să-l adaptăm la actualele realități la nivel european și internațional. De aceea, am convenit să finalizăm, în perioada următoare, Declarația revizuită a miniștrilor de externe ai României și Italiei privind adaptarea acestui Parteneriat. De asemenea, am discutat despre perspectivele organizării, până la finalul acestui an, a reuniunii comune a celor două Guverne.

Legăturile puternice dintre țările noastre sunt, de asemenea, întărite și de comunitatea românească numeroasă din Italia. Îi mulțumesc domnului ministru Di Maio, și cu acest prilej, pentru modul exemplar în care autoritățile italiene au integrat această comunitate românească în societatea italiană. De asemenea, vreau să îi mulțumesc domnului ministru pentru gestul de solidaritate în perioada pandemiei de COVID-19, când Italia a oferit mii de doze de anticorpi monoclonali în tratamentul pacienților care dezvoltau forme severe de COVID-19, în toamna anului trecut. La rândul nostru, și noi am contribuit, în aprilie 2020, prin trimiterea unei echipe de medici, personal medical, în Lombardia, pentru a sprijini autoritățile sanitare italiene.

În planul cooperării economice, am constat cu apreciere faptul că în 2021 am avut un nou maxim istoric, de peste 16 miliarde de euro, Italia rămânând, astfel, al doilea cel mai important partener comercial al României”.

Aderarea la Spațiul Schengen

Cei doi au vorbit și despre aderarea României la Spațiul Schengen: “Modul în care România a gestionat, până în prezent, acest val al refugiaților care vine din Ucraina arată că țara noastră aplică standardele comune care decurg din acquis-ul Schengen, fiind pe deplin pregătită să adere la acest spațiu.

Am discutat și despre importanța securității energetice, am discutat despre susținerea pe care ambele state o acordă politicii de extindere a Uniunii Europene, nu doar în Balcanii de Vest, dar, iată, și în Vecinătatea Estică a UE.

Am discutat despre foarte multe alte aspecte, dar mă opresc aici și vreau doar să îmi exprim încă o dată convingerea că România și Italia vor continua cooperarea consolidată la toate nivelurile, pentru a întări atât securitatea, cât și prosperitatea spațiului european și, bineînțeles, ale țărilor noastre”.