Nu există dovezi că Rusia se află în spatele atacului asupra Nord Stream, liderii mondiali regretă acum că s-au grăbit să facă acuzații

Liderii mondiali au acuzat rapid Moscova pentru exploziile de-a lungul conductelor submarine de gaze naturale Nord Stream. Dar unii oficiali occidentali se îndoiesc acum că Kremlinul a fost responsabil.

Numeroși oficiali spun că Rusia s-ar putea să nu fie vinovată

După ce exploziile de la sfârșitul lunii septembrie au avariat grav conductele submarine construite pentru a transporta gazele naturale din Rusia către Europa, liderii mondiali au acuzat rapid Moscova de un act de sabotaj periculos.

Odată cu apropierea iernii, se părea că Kremlinul intenționa să sugrume fluxul de energie către milioane de oameni de pe continent, un act de „șantaj”, au spus unii lideri, menit să amenințe țările pentru a le determina să-și retragă sprijinul financiar și militar pentru Ucraina.

Politică - 28 nov, 22:05

Traian Băsescu: “Râde și Medvedev de noi, că ne-am prins după 3 zile. E ridicol. După părerea mea, n-a fost niciun atac rusesc. A fost atac la democrație prin înșelătorie” (VIDEO)

Dar acum, după luni de investigații, numeroși oficiali spun în privat că Rusia ar putea să nu fie vinovată până la urmă de atacul asupra conductelor Nord Stream.

„Nu există nicio dovadă în acest moment că Rusia a fost în spatele sabotajului”, a declarat un oficial european, reluând evaluarea a 23 de oficiali diplomatici și de informații din nouă țări intervievați în ultimele săptămâni, potrivit Washingtonpost.

Unii au spus că nu cred că Rusia a fost responsabilă. Alții, care consideră în continuare Rusia ca fiind principalul suspect, au declarat că atribuirea pozitivă a atacului – oricărei țări – ar putea fi imposibilă.

În lunile care au urmat exploziilor, care au dus la ceea ce a fost probabil una dintre cele mai mari degajări de gaz metan din toate timpurile, anchetatorii au răscolit resturile și au analizat reziduurile de explozibili recuperate din fundul Mării Baltice.

Seismologii au identificat momentul în care au avut loc cele trei explozii din 26 septembrie, care au provocat patru scurgeri pe conductele Nord Stream 1 și 2.

Nimeni nu se îndoiește că avariile au fost deliberate. Un oficial din cadrul guvernului german, care își desfășoară propria anchetă, a declarat că explozibilii par să fi fost plasați în exteriorul structurilor.

Dar chiar și cei care cunosc din interior detaliile criminalistice nu leagă în mod concludent Rusia de atac, au declarat oficialii, vorbind sub rezerva anonimatului pentru a împărtăși informații despre progresul anchetei, dintre care unele se bazează pe informații clasificate.

Statele Unite interceptează în mod obișnuit comunicațiile oficialilor și forțelor militare rusești, un efort clandestin de informații care a ajutat la previzionarea cu precizie a invaziei Moscovei în Ucraina din februarie.

Dar, până acum, analiștii nu au auzit sau citit declarații din partea Rusiei care să își asume meritele sau să sugereze că încearcă să își acopere implicarea, au spus oficialii.

Lista de suspecți nu se limitează doar la țările care dețin submarine

Atribuirea atacului a fost o provocare încă de la început. Prima explozie a avut loc în miezul nopții la sud-est de insula daneză Bornholm. Oamenii de știință au detectat alte două explozii mai mult de 12 ore mai târziu la nord-est de insulă.

Având în vedere adâncimea relativ mică a conductelor avariate – aproximativ 80 de metri la locul uneia dintre explozii – mai mulți actori diferiți ar fi putut, teoretic, să realizeze atacul, posibil cu ajutorul unor drone submersibile sau cu ajutorul unor nave de suprafață, au declarat oficialii.

Lista de suspecți nu se limitează doar la țările care dețin submarine cu echipaj uman sau expertiză în demolări de mare adâncime.

Scurgerile au avut loc în zonele economice exclusive ale Suediei și Danemarcei. Națiunile europene au încercat să cartografieze ce nave se aflau în regiune în zilele de dinaintea exploziilor, în speranța de a restrânge câmpul suspecților.

„Știm că această cantitate de explozibili trebuie să vină de la un actor la nivel de stat”, a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto într-un interviu acordat luna aceasta. „Nu este vorba doar de un singur pescar care decide să pună bomba acolo. Este foarte profesionist”.

Indiferent de autor, Haavisto a declarat că pentru Finlanda, care nu este client al Nord Stream, „lecția învățată este că arată cât de vulnerabilă este rețeaua noastră energetică, cablurile noastre submarine, internetul… pentru tot felul de teroriști”.

Cu toate acestea, Rusia rămâne un suspect cheie, în parte din cauza istoriei sale recente de bombardare a infrastructurii civile din Ucraina și a înclinației sale pentru războiul neconvențional.

Nu este un salt atât de mare încât să credem că Kremlinul ar ataca Nord Stream, poate pentru a submina hotărârea NATO și pentru a se desprinde de aliații care depind de sursele de energie rusești, au spus oficialii.

Dar o mână de oficiali și-au exprimat regretul că atât de mulți lideri mondiali au arătat cu degetul spre Moscova fără a lua în considerare alte țări, precum și grupuri extremiste, care ar putea avea capacitatea și motivația.

„Guvernele care au așteptat să comenteze înainte de a trage concluzii au jucat corect”, a declarat un oficial european.

Condamnarea Moscovei a fost rapidă și generalizată

La 30 septembrie, la patru zile după explozii, secretarul american pentru energie, Jennifer Granholm, a declarat pentru BBC că „se pare” că Rusia este de vină. „Este foarte puțin probabil ca aceste incidente să fie o coincidență”, a spus ea.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a insinuat, de asemenea, că Rusia, care a negat în mod constant responsabilitatea, este responsabilă pentru explozii. „Rusia spunând ‘Nu am fost noi’ este ca și cum ar spune ‘Nu eu sunt hoțul'”, a declarat Habeck reporterilor la începutul lunii octombrie.

Un consilier al președintelui ucrainean, Volodymyr Zelensky, a numit exploziile „un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune față de [Uniunea Europeană]”.

„Nimeni de pe partea europeană a oceanului nu se gândește că este vorba de altceva decât de un sabotaj rusesc”, a declarat un înalt oficial european de mediu pentru The Washington Post în septembrie.

Dar, pe măsură ce ancheta se prelungește, scepticii subliniază că Moscova nu a avut prea multe de câștigat din deteriorarea conductelor care alimentau Europa de Vest cu gaze naturale din Rusia și care au generat venituri anuale de miliarde de dolari.

Proiectele Nord Stream au stârnit controverse și dezbateri timp de ani de zile, deoarece au legat Germania și alte țări europene de sursele de energie rusești.

„Raționamentul conform căruia Rusia a fost cea care a atacat conductele nu a avut niciodată sens pentru mine”, a declarat un oficial vest-european.

Cu aproape o lună înainte de ruptură, gigantul energetic rus Gazprom a oprit fluxurile pe Nord Stream 1, la câteva ore după ce Grupul celor șapte națiuni industrializate a anunțat o viitoare plafonare a prețului la petrolul rusesc, o măsură menită să afecteze vistieria Kremlinului.

În timpul lungii perioade de mandat a lui Putin, Kremlinul a folosit energia ca un instrument de influență politică și economică, folosind amenințarea cu întreruperi pentru a intimida țările și a le determina să îi urmeze obiectivele, au declarat oficialii. Nu avea sens ca Rusia să renunțe la această pârghie.

Germania a oprit autorizarea finală a Nord Stream 2 cu doar câteva zile înainte ca forțele rusești să invadeze Ucraina. Dar conducta era intactă și fusese deja pompată cu 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale pentru a o pregăti pentru operațiuni.

Haavisto a precizat că Finlanda a luat măsuri pentru a consolida securitatea infrastructurii după explozii. Germania și Norvegia au cerut NATO să își coordoneze eforturile pentru a proteja infrastructura critică, cum ar fi liniile de comunicații din Marea Nordului și infrastructura de gaz.

„Dar este în același timp adevărat că nu putem controla toate conductele, toate cablurile, tot timpul, 24 de ore din 24, 7 zile din 7”, a spus Haavisto. „Trebuie să fiți pregătiți. Dacă se întâmplă ceva, trebuie să te gândești, unde sunt alternativele?”.

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că guvernul său așteaptă ca biroul procurorului independent al țării să își finalizeze ancheta privind exploziile înainte de a ajunge la o concluzie. Suedia, împreună cu Danemarca, și-a sporit patrulele navale imediat după atac.

„Am vorbit despre explozii ca parte a opiniei conform căreia situația de securitate din partea de nord a Europei s-a deteriorat în urma agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, cu toate implicațiile pe care le are”, a declarat Billstrom într-un interviu acordat luna aceasta.

Oricine a făcut-o ar putea scăpa nepedepsit

Perspectiva ca exploziile să nu poată fi niciodată atribuite în mod definitiv este neliniștitoare pentru națiuni precum Norvegia, care are 9.000 de kilometri de conducte submarine de gaz către Europa.

Un oficial norvegian a declarat că Norvegia încearcă să consolideze securitatea în jurul propriilor conducte și a infrastructurii critice mai largi. Aceasta investește în supraveghere; colaborează cu Marea Britanie, Franța și Germania pentru a intensifica patrulele navale; și încearcă să găsească modalități de a menține fluxul de petrol și gaze în cazul unui alt atac.

Norvegia investighează, de asemenea, apariția unor drone aeriene neidentificate în jurul instalațiilor sale de petrol și gaze în perioada atacurilor de la Nord Stream.

„Nu este un lucru bun”, a declarat oficialul, cu privire la posibilitatea ca exploziile de la Nord Stream să rămână nerezolvate. „Oricine a făcut-o ar putea scăpa nepedepsit”.