O replică a Mânăstirii Voroneț va fi construită la Viena

Mănăstirea Voroneț va avea o replică în Viena, după ce comunitatea românilor ortodocși din Capitala Austriei a făcut mai multe demersuri în acest sens, informează România Liberă.

Cunoscută drept Capela Sixtină a Orientului, mănăstirea din Moldova va avea o „soră geamănă” peste hotare, construcția acesteia urmând a fi începută în primăvara anului 2018, anul în care românii vor sărbători centenarul Marii Uniri.

Mănăstirea Voroneț, bijuteria Moldovei, cunoscută drept Capela Sixtină a Orientului, va avea în curând o „soră geamană" în capitala Austriei, după patru ani în care comunitatea românilor ortodocși din Viena a făcut demersuri în acest scop. Lucrările de zidire la˜„Micul Voroneț” din Viena vor începe în primăvara anului 2018, an ce marchează centenarul Marii Uniri, și se vor încheia în luna iulie a anului 2019.

„Această Biserică este o necesitate practică pentru românii din Viena, care au ajuns la un număr foarte mare și au nevoie de oază de sfințenie și un loc al sfințirii. În același timp însă, această biserică va avea, ca toate celelalte din diaspora românească, un puternic caracter social, un loc în care românii se întâlnesc mai întâi în rugăciune în tradiția ortodoxă și în limba maternă, socializează și se ajută reciproc în rezolvarea problemelor care apar deseori: cazare, transport, informații privitoare la actele prin care să fie în rânduială în fața autorităților de stat, loc de muncă etc.”, a explicat părintele Emanuel Nuțu, unul dintre preoții comunității românești din Viena.

Preotul a mai spus că terenul pe care se va construi biserica a fost obținut de la autoritățile austriece la un preț mai mic decât cel practicat în acea zonă.

„Prima susținere a venit din partea autorităților vieneze și ai companiei căilor ferate austriece, care au fost de acord să ne vândă 884 de metri pătrați într-o zonă centrală, nu departe de vestitul parc Prater, la o sumă modică de 103.336 euro – ei făcând și nivelarea terenului –, acolo unde un metru pătrat de pământ costă mii de euro.

Noi trebuie să plătim construcția, pictura și înzestrarea bisericii. Este o sumă mare pentru noi – 1,5 milioane euro –, dar nădăjduim că centenarul Marii Uniri, an în care vom începe lucrările, ne va chema să dăm mână cu mână și să punem în zidurile acestei biserici jertfa noastră, fiecare cât poate și dorește, astfel încât noi și urmașii noștri să nu pierdem Biserica din suflet și nimic din frumusețea credinței strămoșești”, a mai precizat părintele Emanuel Nuțu.