Partidele de extremă-dreapta devin tot mai populare în Europa iar criza costului vieții este unul dintre motive

Partidele de extremă-dreapta devin tot mai populare în Europa iar criza costului vieții este unul dintre motive

În Europa în acest moment – nord, sud, est și vest – există partide de extremă dreapta de diferite feluri – naționalist nostalgic, naționalist populist, ultraconservator cu rădăcini neofasciste și altele – care se bucură de o revenire notabilă, arată BBC.

Partidele de centru dreapta sunt vinovate pentru că, pentru voturi, au început să colaboreze cu extremiștii de dreapta

În Franța revoltele se răspândesc în întreaga țară, izbucnind din banlieues – suburbiile adesea neglijate din punct de vedere social – după împușcarea fatală, în această săptămână, a unui tânăr de 17 ani dintr-o familie franco-algeriană de către poliție în apropiere de Paris.

Aceste tipuri de revolte nu sunt neobișnuite în Franța. Dar intensitatea sentimentelor care au cuprins țara, fie că este vorba de cei care simpatizează cu poliția, fie că este vorba de cei din banlieues și de familia victimei, nu a mai fost atinsă în Franța din vara anului 2005.

Și, în timp ce președintele Macron se luptă în mod vizibil pentru a ține situația sub control, inamicul său politic de extremă dreapta – Marine Le Pen – cu mesajul său dur față de securitate și anti-imigrație – ar putea sfârși prin a beneficia în sondaje.

Marine Le Pen/ Sursa Foto: Hepta

Vechile tabuuri care datează de la războiul devastator al Europei împotriva naziștilor și a Italiei fasciste – ceea ce înseamnă că majoritatea alegătorilor considerau că nu ar trebui să mai votezi niciodată pentru extrema dreaptă, iar partidele politice principale refuzau să colaboreze cu grupările de extremă dreapta – sunt treptat erodate.

Inclusiv în Germania, încă atât de sensibilă în legătură cu trecutul său fascist, extrema dreaptă redevine importantă

A treia economie ca mărime a UE, Italia, este condusă de Giorgia Meloni, șefa unui partid cu rădăcini neofasciste. În Finlanda, după 3 luni de dezbateri, naționaliștii de extremă dreapta The Finns au intrat recent în guvernul de coaliție.

În Suedia, Democrații Suedezi, ferm anti-imigrație și anti-multiculturalism, sunt al doilea partid ca mărime în parlament, susținând guvernul de coaliție de dreapta din această țară.

În Grecia, duminica trecută, trei partide de dreapta dură au obținut suficiente locuri pentru a intra în parlament, în timp ce în Spania, controversatul partid naționalist Vox – primul partid de extremă dreapta de succes în Spania de la moartea dictatorului fascist Francisco Franco în 1975 – a depășit toate așteptările în recentele alegeri regionale.

Partidul spaniol Vox, condus de Santiago Abascal, se vede drepr un lider și a ajuns la 14% în sondaje. Se vorbește despre posibilitatea ca ei să formeze un guvern de coaliție cu conservatorii după alegerile naționale de peste trei săptămâni.

Mai există apoi guvernele ultraconservatoare, cu înclinații autoritare, din Polonia și Ungaria. Lista chiar continuă la nesfârșit. Inclusiv în Germania, încă atât de sensibilă în legătură cu trecutul său fascist.

Imagine din martie 2019, când Guido Reil candida pentru un loc în Parlamentul European din partea formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD). Foto: Hepta.ro / DPA Images / Matthias Balk

Sondajele de opinie de acolo plasează acum AfD, formațiunea de extremă dreapta, chiar în fața sau la egalitate cu social-democrații (SPD) ai cancelarului Scholz. La sfârșitul săptămânii trecute, un candidat AfD a câștigat pentru prima dată un post de conducere locală.

Politicienii moderați nu par să aibă răspunsuri legate de sărăcie și costul vieții așa că extrema dreaptă profită din plin

Mark Leonard, director al Consiliului European pentru Relații Externe, spune că avem de-a face cu un paradox uriaș.

Partidele de extremă dreapta vorbesc despre reformarea UE, mai degrabă decât despre ieșirea din ea. Și se preconizează că vor obține rezultate bune la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.

Georgina Wright, directoarea Programului Europa al Institutului Montaigne, cu sediul la Paris, a spus că, în opinia ei, renașterea extremei drepte în Europa se datorează în mare parte nemulțumirii față de curentul politic dominant.

Foto: Unsplash.com

În prezent, în Germania, de exemplu, 1 din 5 alegători se declară nemulțumiți de guvernul de coaliție.
Wright a spus că mulți alegători din Europa sunt atrași de franchețea partidelor de extremă dreapta și că există o frustrare tangibilă din cauza faptului că politicienii tradiționali nu par să aibă răspunsuri clare în 3 domenii cheie ale vieții:

Economie – respingerea globalizării și resentimente față de faptul că copiilor și nepoților nu li se asigură un viitor mai bun.

Justiție socială – sentimentul că guvernele naționale nu controlează regulile care guvernează viața cetățenilor.

Probleme legate de identitate – teama de granițe deschise și de o erodare a identității naționale și a așa ziselor valori tradiționale.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`