Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a anunțat că nu mai are posibilitatea de a călători în Statele Unite, după ce, potrivit declarațiior sale, autoritățile americane i-au revocat viza.
Afirmația a fost făcută în timpul unei ședințe de guvern, în contextul în care liderul columbian comenta participarea ministrului său de finanțe la reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurată la Washington, potrivit Agerpres.
„Nu mai pot merge (în SUA) întrucât am impresia că mi-au anulat viza. Nu aveam neapărat nevoie de viză, dar asta e situaţia. L-am văzut deja pe Răţoiul Donald de mai multe ori, aşa că voi vedea şi alte lucruri”, a spus Petro, într-o declarație cu tentă ironică.
Președintele columbian nu a oferit explicații clare privind motivul pentru care viza i-ar fi fost anulată, însă a adus în discuție o decizie recentă a Curții Supreme din SUA care a suspendat expulzarea migranților venezueleni. Decizia a venit după un apel de urgență al unei organizații care a acuzat fosta administrație Trump de tentative de deportare masivă către El Salvador.
Referindu-se la această situație, Petro a comentat: „Aici trebuie să ne pregătim pentru unele lucruri”, lăsând să se înțeleagă că relațiile cu Washingtonul ar putea deveni și mai tensionate.
Nu este pentru prima dată când Petro intră în conflict cu oficiali americani. Într-un caz recent, Kristi Noem, secretara SUA pentru Securitate Internă, a sugerat că în cadrul unei discuții avute pe 27 martie la Bogota, președintele columbian ar fi arătat o atitudine permisivă față de gruparea „Tren de Aragua”, considerată de autoritățile americane o organizație criminală transnațională. Petro a respins acuzațiile.
De la începutul mandatului său, în august 2022, Petro a efectuat mai multe vizite în Statele Unite, participând la Adunarea Generală a ONU, întâlniri bilaterale sau forumuri internaționale.
Dacă informația privind retragerea vizei se confirmă, Petro ar deveni al doilea președinte columbian în funcție căruia Statele Unite îi retrag viza. Primul caz a fost cel al lui Ernesto Samper, în 1996, când Washingtonul a luat această decizie după apariția unor suspiciuni legate de finanțarea campaniei sale electorale cu bani proveniți din traficul de droguri.