Fostul președinte al Coreei de Sud, condamnat la închisoare pentru tentativă de lege marțială. Câți are are de executat

Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a fost condamnat vineri la cinci ani de închisoare cu executare, într-un dosar care vizează tentativa sa de a introduce legea marțială în decembrie 2024. Instanța l-a găsit vinovat de abuz de putere, obstrucționarea justiției și falsificarea unor documente oficiale, potrivit BBC.

Verdictul nu este definitiv în sensul consecințelor penale totale, deoarece fostul lider sud-coreean mai are de înfruntat o serie de procese care i-ar putea aduce ani suplimentari de detenție.

Cum a motivat instanța sentința dată

În motivarea sentinței, judecătorul a subliniat că acțiunile lui Yoon „au aruncat țara într-o criză politică profundă” și a remarcat lipsa totală de remușcare din partea fostului președinte.

Decizia oferă un indiciu important privind modul în care vor fi analizate și celelalte dosare aflate pe rol, care includ acuzații grave, de la încălcarea legislației electorale până la tentative de subminare a ordinii constituționale.

Cum a încercat Yoon Suk Yeol să instituie legea marțială

Potrivit procurorilor, pe 3 decembrie 2024, Yoon Suk Yeol ar fi ordonat mobilizarea trupelor în jurul Adunării Naționale, într-o încercare de a împiedica parlamentarii să voteze anularea decretului de instituire a legii marțiale.

Criza a durat aproximativ șase ore, timp în care situația politică a fost extrem de tensionată. În cele din urmă, 190 de deputați au reușit să intre în clădirea Parlamentului și să adopte o rezoluție de urgență care a pus capăt demersului.

Cum și-a pierdut Yoon Suk Yeol funcția de președinte

La scurt timp după evenimente, pe 14 decembrie 2024, Parlamentul sud-coreean a votat suspendarea sa din funcție. Procesul politic s-a încheiat în aprilie 2025, când Curtea Constituțională a decis destituirea oficială a lui Yoon Suk Yeol.

Ce probe au prezentat procurorii împotriva fostului lider

Anchetatorii susțin că planul ar fi fost pregătit din timp, încă din 2023, cu scopul de a consolida puterea executivă. Printre probele aflate la dosar se numără notițe manuscrise și înregistrări pe telefon, care ar indica intenții extrem de grave, precum:

• forțarea unor mărturisiri privind presupuse fraude electorale inexistente;

• oprirea apei și a energiei electrice pentru instituții media critice;

• utilizarea torturii împotriva unor oficiali electorali.

Procurorii au arătat că Yoon, fost procuror general, cunoștea foarte bine caracterul neconstituțional al decretului privind legea marțială.

De ce a fost cerută pedeapsa capitală

În acest dosar, acuzarea a mers până la a solicita pedeapsa cu moartea, calificând faptele drept tentativă de insurecție. Chiar dacă o astfel de sentință ar fi improbabilă, cererea subliniază gravitatea faptelor imputate fostului șef de stat.

Coreea de Sud nu a mai aplicat pedeapsa capitală din 1997 și este considerată un stat „abolitionist de facto”, ceea ce face extrem de puțin probabilă o eventuală execuție.

Ultimul caz similar datează din 1996, când foștii lideri militari Chun Doo-hwan și Roh Tae-woo au fost condamnați pentru implicarea în lovitura de stat din 1979. Deși au primit inițial pedepse severe, aceștia au fost ulterior grațiați.

În câte dosare mai este judecat Yoon Suk Yeol

Dosarul privind legea marțială este doar unul dintre cele opt procese penale în care este implicat Yoon Suk Yeol. În paralel, anchete speciale vizează și cercul său de apropiați, peste 120 de persoane din mediul militar și politic fiind deja inculpate.

De asemenea, soția sa, Kim Keon-hee, urmează să primească o hotărâre separată, fiind acuzată de manipulare bursieră și luare de mită.