Cum vede Cătălin Drulă modernizarea zonei Prelungirea Ghencea: Candidatul USR la Primăria Capitalei a răspuns la cele 8 întrebări ale cetățenilor

Locuitorii din Prelungirea Ghencea au transmis o listă de opt întrebări candidaților la Primăria Capitalei. Acestea au vizat atât modernizarea zonei, cât și direcția în care ar trebui să se îndrepte Bucureștiul. Zona rămâne una dintre cele mai blocate artere ale orașului, afectată de trafic sufocant și dezvoltare imobiliară haotică.

Cătălin Drulă, candidatul USR la alegerile pentru Primăria Capitalei, a răspuns deja la întrebările adresate.

Cum vede Cătălin Drulă accelerarea proiectelor de infrastructură și ce spune despre Prelungirea Ghencea

El a subliniat că are o vastă experiență de gestionare și accelerare a marilor proiecte de infrastructură rutieră, potrivit Buletin de București.

„La Ministerul Transporturilor am construit echipe cu care am reușit să scoatem la lumină autostrăzi majore de sute de milioane de euro, promise an de an până la venirea mea, dar care s-au finalizat în 2021, prin eforturile pe care le-am făcut, deblocare administrativă, accelerare a procedurilor, stat aproape de constructori, plăți rapide și parteneriat corect cu constructorii implicați.

Finalizarea lucrărilor de lărgire la Prelungirea Ghencea, împreună cu introducerea tramvaiului până la Pasajul Domnești și cu park&ride-ul de la centură, va reprezenta o gură de oxigen pentru toți locuitorii din zonă și pentru cei care tranzitează, la pachet cu un alt proiect foarte important pe care vreau să îl implementez, primul drum radial nou, continuarea Bd. Timișoara până în Domnești.

Legat de proiectul de pe Prelungirea Ghencea, lucrările gestionate de PMB au început în primăvară, au termen 2 ani, deci cel târziu în 2027 trebuie să circulăm acolo pe 4 benzi, cu tramvai modern. Este un sector gestionat de Ministerul Transporturilor prin CNAIR, vreau să cred că și ei își vor face treaba și ne vom coordona cu finalizarea acestui proiect la timp”, a răspuns Cătălin Drulă la întrebarea cu privire la urgentarea proiectului ,,Penetrație Prelungirea Ghencea Domnești și Supralărgire Bd. Ghencea între Terminal Tramvai 41 și str. Mărăcineni’’.

Va deveni terenul Serele Militari, din zona Prelungirea Ghencea, o arie naturală protejată?

La a doua întrebare, privind transformarea celor 71 de hectare de la Serele Militari în arie protejată, Drulă a transmis că există demersuri în acest sens. El spune că ministra USR a Mediului, Diana Buzoianu, sprijină declararea terenului ca pădure urbană și lucrează la nivel guvernamental pentru acest obiectiv.

Ce se întâmplă cu noul Plan Urbanistic General

Una dintre cele mai sensibile întrebări vizează PUG-ul Capitalei, rămas blocat de ani de zile.

„Anul ăsta s-au predat studiile de fundamentare, o etapă foarte importantă. Este în curs de predare și prima propunere de reglementări, PUG-ul în sine să zicem. Înțeleg că sunt probleme la recepție, ceea ce era cumva de așteptat. După ani de zile de lipsă de planificare serioasă, sau de planificare în interesul mafioților, vezi PUZ-urile de sector, acum e greu să recepționăm repede un plan de asemenea anvergură.”, a explicat Drulă.

Care sunt atribuțiile PMB și sectoare și a primăriilor de sector

Pentru întrebările legate de reforma administrativă, candidatul USR a subliniat că este nevoie de o reorganizare profundă:

„Aici e, într-adevăr, cheia reformei administrative din București, după implementarea referendumului lui Nicușor Dan: clarificarea atribuțiilor între PMB și sectoare. Trebuie să fim foarte serioși aici, că e treabă grea.

Ce pot să vă spun acum este că trebuie să aducem la PMB tot ce înseamnă planificare strategică, tot ce înseamnă decizii legate de tot Bucureștiul, decizii și lucrări care nu se pot face pe bucăți, ci doar luând în considerare tot orașul ca un singur sistem”, a mai spus candidatul USR.

El a adăugat că a depus deja un proiect de lege privind transpunerea referendumului pe buget și vede o soluție în gestionarea unitară a zonei metropolitane București–Ilfov.

„Zona metropolitană București – Ilfov trebuie integrată și gestionată unitar. Politicile de dezvoltare ale zonei metropolitane sunt șchioape pentru că avem un județ artificial sub formă de inel, creat în 1997, și care s-a dovedit mai mult un instrument pentru a gestiona uriașele interese imobiliare din jurul Capitalei.

Susțin reforma administrativă la nivelul țării și în cadrul acesteia ca București și Ilfov să fie reunite sub o singură administrație. Nu neapărat exact pe granițele actuale ale județului Ilfov, spre exemplu Joița și Săbăreni din județul Giurgiu mai degrabă aparțin zonei metropolitane București, dar comuna Nuci din Ilfov mai degrabă nu)”, a mai menționat Cătălin Drulă.