Mihai Chirica, criticat de un lider din propriul partid după ce a comparat documentarul Recorder cu execuția soților Ceaușescu: “Mentalitate primitivă”. Ce reproșuri îi aduce

Primarul liberal al Iașului, Mihai Chirica, a declarat recent că nu i-a plăcut documentarul realizat de Recorder, intitulat „Justiție Capturată”. Aceste afirmații au stârnit un val de reacții în interiorul PNL, iar unul dintre liderii filialei ieșene, Alexandru Muraru, a ținut să răspundă public cu un mesaj ferm de condamnare.

Cum s-a delimitat Alexandru Muraru de poziția lui Mihai Chirica

Alexandru Muraru a respins categoric punctul de vedere exprimat de edil, considerându-l incompatibil cu valorile și principiile Partidului Național Liberal. Într-un mesaj postat pe Facebook, el a subliniat gravitatea afirmațiilor făcute de Chirica și impactul acestora asupra imaginii partidului.

„Mă delimitez categoric de declarațiile primarului Mihai Chirica referitoare la documentarul Recorder și la istoria recentă a României. Ele sunt incompatibile cu valorile și principiile Partidului Național Liberal. Într-un moment de criză morală a statului român, nu avem voie nici să relativizăm gravitatea fenomenului corupției și nici criminalitatea dictaturii comuniste.”, a scris Muraru.

Ce reproșuri îi aduce Muraru lui Chirica legat de Revoluția din 1989

Liderul PNL Iași consideră că Mihai Chirica a depășit orice limită prin calificarea Revoluției și a execuției lui Ceaușescu drept „o boacănă” sau „o nenorocire”.

„A numi Revoluția din 1989 și execuția unui dictator criminal drept „o boacănă” sau „o nenorocire” nu e doar o opinie controversată, este o ofensă publică. Într-un spațiu public sănătos, declarația domnului primar e un semnal de alarmă.

Se ridică inevitabil întrebarea: ce ar fi fost, în această logică, “normalitatea”? Păstrarea lui Nicolae Ceaușescu la putere?

A deplânge, chiar și metaforic, soarta unui tiran care a înfometat și terorizat un popor întreg reprezintă o insultă la adresa memoriei victimelor și o dovadă gravă de analfabetism istoric și moral. Putem discuta critic despre tranziția post-1989 și chiar despre felul în care s-a făcut justiție atunci, dar nu putem relativiza natura criminală a regimului și dreptul oamenilor de a-l răsturna. Putem chestiona lipsurile procedurale ale procesului și execuției soților Ceaușescu și, simultan, să recunoaștem legitimitatea prăbușirii regimului.

La fel de gravă este ideea că investigarea și chestionarea critică a unor posibile abuzuri din justiție ar reprezenta o formă de „sinucidere” a statului. Această mentalitate, de sorginte primitivă, confundă stabilitatea cu tăcerea și loialitatea cu complicitatea.”, a adăugat liderul PNL.

Ce spune despre rolul investigațiilor jurnalistice

Muraru respinge ideea că a critica sistemul judiciar ar reprezenta o „sinucidere” a statului, calificând această mentalitate drept primitivă. În opinia sa, statul este slăbit nu de investigații, ci de incompetență, rețele de influență și prescrierea dosarelor.

„Statul de drept nu este slăbit de investigații jurnalistice sau de magistrați care rup tăcerea, ci de incompetență, de rețele de influență și de prescrierea dosarelor ca regulă, nu ca excepție. A cere socoteală pentru aceste derapaje nu înseamnă a „împușca” justiția, ci a o curăța. Statul nu se sinucide când își examinează justiția. Se sinucide când o declară deasupra oricărei întrebări.

Dacă cineva ar fi sperat ca disfuncțiile sistemului judiciar să îi fie favorabile, prin amânări, blocaje sau prescrierea dosarelor, atunci iritarea față de protestele civice și față de cererile de reformă devine explicabilă în această logică strâmbă. Nu este însă o logică democratică, ci una profund nocivă, care inversează vinovățiile și tratează cererea de responsabilitate ca pe o amenințare.

În fine, reducerea indignării publice la o „boacănă sezonieră” trădează un dispreț profund față de cetățeni. Românii revoltați de dezvăluirile recente nu sunt copii neastâmpărați; ei sunt cetățeni europeni care refuză transformarea României într-o feudă. Libertatea de a critica puterea, fie ea politică sau judecătorească, nu este un moft și nu poate fi ironizată în intervenții publice de o asemenea manieră.”, a mai precizat Alexandru Muraru.

Ce mesaj transmite Muraru privind poziția PNL față de justiție și dictatură

Alexandru Muraru subliniază că PNL nu poate susține două poziții contradictorii, să fie partidul reformei europene și totodată să minimizeze crimele regimului comunist sau să desconsidere investigațiile independente.

În final, Muraru spune:

„Partidul Național Liberal nu poate sta în două luntri. Nu putem fi, în același timp, partidul reformei europene și al modernizării statului, și partidul care relativizează dictatura ceaușistă și deplânge existența unor anchete jurnalistice independente. Această ambiguitate nu este doar politică, ci mai ales morală.”