Fostul ministru Cristian Diaconescu a tras un semnal de alarmă, miercuri, în direct pe B1 TV, afirmând că România ar trebuisă își asigure singură apărarea timp de trei zile, în scenariul unui „atac dinspre Răsărit”. La „Se întâmplă acum” cu Tudor Barbu, diplomatul a comentat decizia administrației Trump de a reduce numărul militarilor dislocați în Germania, unde la acest moment se află cel mai mare contingent de trupe SUA din Europa, în jur de 35.000.
„Cum ne implică pe noi. Aș vrea să fac o trimitere, dacă îmi permiteți, un pic deosebită. De exemplu, știți că în anul 2018 a avut loc un exercițiu militar, se numește Saber Guardian, în România. Armata americană, din Germania, a avut nevoie de două luni pentru a-și retrage echipamentul militar blocat în România din cauza infrastructurii. A mai avut loc odată un exercițiu militar și militarii veniți dinspre Spania pentru exercițiul militar în România au făcut patru zile din Spania, până la frontiera românească, și patru zile de la frontiera românească, până la locul de desfășurare a exercițiului militar. Nu vreau să fiu răutăcios, dar înainte să ne uităm la marile temeri geopolitice, să ne uităm un pic și în bătătura noastră, pentru că în caz de – Doamne, ferește! – românii sunt singuri trei zile în fața unui atac dinspre Răsărit. Este o chestiune de expertiză militară”, a declarat Cristian Diaconescu.
Guvernul de la Berlin anunța, luni, că încă nu a primit o confirmare oficială cu privire la decizia administrației Trump, lucru subliniat și de Cristian Diaconescu, care a explicat că vestea a luat prin surprindere pe toată lumea. De altfel, Annegret Kramp-Karrenbauer, ministrul german al apărării, a afirmat că nu vrea să speculeze „cu privire la un lucru ce n-a fost confirmat. Faptele arată că prezența trupelor SUA înGermaniaservește întregii securități ale alianței NATO – deci și ale Americii. De la această premisă pornește munca noastră în echipă”.
„În primul rând este un semnal transmis din partea Casei Albe, prin reducerea cu o treime a forțelor militare americane dislocate în Germania – cel mai mare număr din Europa, în jur de 35.000. Față de această decizie, nu există confirmarea Germaniei. Germania a fost luată prin surprindere, ca de altfel și NATO. Nu s-a discutat nici la NATO această decizie unilaterală. Mai mult, astăzi, a apărut și semnalul din partea Comitetului pentru servicii militare din Congresul american, dominat de republicani, care spun clar că nu sunt de acord cu această retragere”, a explicat Cristian Diaconescu.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Secretarul general Jens Stoltenberg și-a prezentat, luni, viziunea pentru viitorul Alianței Nord-Atlantice în următorii 10 ani, sub forma unui document programatic intitulat NATO 2030, care își propune, printre altele, să întărească blocul militar la nivel de convergență politică.
„COVID-19 ne-a schimbat viețile în moduri pe care ni le-am fi putut imagina cu greu și a amplificat trendurile existente, dar și tensiunile din punct de vedere al securității noastre. Rusia își continuă activitățile militare neclintită. ISIS și alte grupuri teroriste au prins un nou elan. Atât actori statali, cât și non-statali promovează dezinformarea și propagandă, iar ridicarea Chinei schimbă în mod fundamental echilibru global de putere, întețind cursa pentru supremație economică și tehnologică, multiplicând amenințările la adresa societăților deschise și a libertăților individuale, intensificând competiția asupra valorilor noastre și a modului nostru de viață”, a declarat Jens Stoltenberg.