Theodor Paleologu, candidatul PMP la alegerile prezidențiale din noiembrie, a condamnat, în direct pe B1TV, numirea lui Gabriel Vlase în fruntea Serviciului Informații Externe, dar și instalarea lui Eduard Hellvig la șefia civilă a Serviciului Român de informații.
„Eu nu înțeleg cum a putut Iohannis să-l numească pe Vlase la SIE. E de neînțeles pentru mine, este un personaj toxic. Nu vi se pare ciudată această numire? E genul de complicitate, pe care eu n-aș accepta-o”, a afirmat Theodor Paleologu, miercuri seară, în emisiunea „Dosar de politician” moderată de Silviu Mănăstire.
Așadar, candidatul PMP în cursa prezidențială nu este mulțumit nici de numirea lui Eduard Hellvig în fruntea SRI, pe care îl consideră ca provenind „din zona Voiculescu”.
„Mi se pare că nu. Am o părere foarte proastă. Nu aș fi făcut această numire, cum nu l-aș fi numit pe Vlase. Provine din zona Voiculescu. Sunt niște numiri inacceptabile, care ridică niște semne de întrebare, pentru că vreau să fiu cât se poate de prudent”, a adăugat Theodor Paleologu.
În acest context, omul propus de PMP pentru Cotroceni a explicat cum vede el relația dintre un președinte și servicii, mărturisind că, de-a lungul carierei sale profesionale, a avut mai multe interacțiuni cu aceste structuri.
În primul rând, eu, și ca ambasador, și ca ministru, am avut de-a face cu serviciile. Evident că serviciile furnizează informații. Serviciile sunt făcute pentru a furniza informații și trebuie să știi ce să ceri. Eu, ca ministru al Culturii, am cerut informații despre anumite chestiuni.
Întrebat care crede că este profilul unui director de serviciu secret, Theodor Paleologu a răspuns: „În primul rând, să nu fie niște combinagii. Serviciile secrete nu trebuie lăsate pe mâna unor șmecheri, care fac combinații și conspirații. E vorba de integritate absolută. Să fie oameni de o integritate absolut ireproșabilă. Asta mi se pare fundamental”.
Referitor la faptul că politica te obligă să faci anumite compromisuri, el a explicat că este important să clarificăm despre ce fel de compromis este vorba înainte să știm dacă este moral sau nu să-l facem.
„Noțiunea de compromis nu înseamnă neapărat ceva compromițător. Există compromisuri care nu sunt moralmente inacceptabile, dar dacă de exemplu discut cu cineva și nu sunt de acord în întregime, cădem într-o formulă comună – acesta este un compromis rezonabil, care face posibilă viața în societate. În schimb, numirea unor persoane dubioase în fruntea serviciilor nu este în regulă”, a mai declarat Theodor Paleologu.
Întrebat unde ar putea fi găsiți oameni cu o conduită ireproșabilă, candidatul PMP a răspuns: „Există oameni. Eu nu cred că România e o țară de hoțomani”.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.