Peste 8,3 milioane de români care contribuie la pensii private obligatorii (Pilonul II) nu vor mai putea retrage întreaga sumă acumulată dintr-o dată, după obținerea deciziei de pensionare, așa cum este posibil în prezent.
Un proiect de lege dezbătut vineri în ședința de Guvern prevede că va putea fi retrasă imediat doar o parte – cel mult 25% din sumă –, restul urmând să fie plătit sub formă de pensie lunară, pe întreaga durată de viață a beneficiarului.
Proiectul de lege a fost amânat o săptămână pentru consultări extinse, potrivit unor surse guvernamentale citate de Hotnews.
În proiect se prevede o excepție: dacă suma acumulată în cont este mai mică decât echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public (15.372 de lei la finalul anului trecut), beneficiarul va putea încasa banii integral, sub formă de plată unică sau în tranșe, ca până acum.
Despre acest proecit de lege, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a explicat într-o conferință de presă că nu există nicăieri în Europa fond de pensii private unde să-ți poți retrage toții banii:
„Mecanismul este construit în două direcții principalele, pe două forme de extracție pensie privată: pensia de tip retragere programată care se va plăti pe o perioadă determinată cu garanția rambursării integrale a activitului cumulat și pensia viageră cu plată pe toată durata de viață a participantului.
Este prevăzut și dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul cumulat”, a explicat Petrescu.
El a explicat cu proiectul de lege a fost în primă lectură în ședința de guvern de astăzi și urmează o consultare extinsă pe prevederile lui.
Întrebat despre modificarea care nu mai permite românilor să retragă toți banii după pensionare, președintele ASF a afirmat că aceasta a fost o măsură tranzitorie introdusă în lege în 2018. „Ne îndreptăm către un vârf de sarcină 2030 într-o perioadă în care sute de mii de oameni vor ieși la pensie”, a explicat el. Întrebat dacă contractul semnat de oameni este nul în acest moment, el a răspuns că „este vorba despre o actualizare”.
România a adoptat sistemul pensiilor private în 2005, după modelul Băncii Mondiale, împărțit în două etape:
Faza de acumulare, activă din 2007 până în prezent, a înregistrat creșteri constante ale fondurilor, numărului de participanți și valorii activelor;
Faza de plată, însă, nu are încă o lege dedicată, deși a fost prevăzută de la început.
În lipsa unei reglementări clare, participanții la Pilonul II pot acum solicita o plată unică sau eșalonată pe cel mult cinci ani, după ce devin eligibili pentru pensie. Guvernul argumentează că, pe fondul sumelor tot mai mari acumulate și al valului de pensionări așteptat după 2030, este nevoie de o lege care să reglementeze clar modul de plată.
Totodată, noua reglementare ar alinia sistemul românesc de pensii private la principiile OCDE, organizație la care România se află în proces de aderare, mai precizează autoritățile.
Dacă ai acumulat sub 15.372 lei, banii vor fi plătiți integral sau în tranșe, timp de maximum 5 ani – la fel ca până acum.
Dacă ai acumulat peste acest prag, vei putea retrage până la 25% din sumă la început, iar restul va fi achitat lunar, sub formă de pensie: fie pentru o perioadă determinată (cu rambursarea garantată), fie viager, pe viață.
Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost criticat de Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), care susține că inițiativa avantajează administratorii fondurilor, nu participanții care contribuie la Pilonul II.
Potrivit acestuia, reglementările au fost elaborate fără consultarea reală a organizațiilor de consumatori, iar propunerile venite din partea AURSF au fost respinse de ASF.
„Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit și nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei. Se propune ca banii acumulați în conturile de pensie privată să nu mai poată fi retrași la pensionare, ci maxim 25% din această sumă. În plus, perioada pentru plățile eșalonate se dublează, de la 5 la 10 ani, ceea ce, în contextul uneia dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE, va face ca mulți să nu mai apuce să se bucure de banii acumulați”, atenționează Alin Iacob pe contul său de LinkedIn.
AURSF a formulat mai multe propuneri pentru îmbunătățirea proiectului:
„AURSF militează pentru posibilitatea ca un participant să poată decide ce dorește să facă cu banii acumulați în contul său de pensie privată, similar cu situația din prezent.
Totuși, având în vedere faptul că economisirea s-a realizat în vederea completării resurselor financiare la momentul pensionării, a acumulării în anii următori a unor sume suplimentare relativ importante și având în vedere practica din statele OECD menționate în expunerea de motive, putem agrea cu un lump sum parțial, majorat de la 25% la 30%.
În același timp, însă, considerăm că, în situația în care probează cu documente existența unei situații de urgență de ordin medical sau social, membrul fondului de plată trebuie să poată retrage până la 100% din valoarea activului său personal”, motivează asociația.
O altă propunere este ca pensia de tip retragere programată să nu se întindă pe 10 ani, ci pe 5 ani, iar pensionarul să poată fi asistat în cererea sa și de o asociație de consumatori.
„În momentul de față, perioada de plată este limitată la 5 ani. Dublarea instantanee a perioadei de plată, în condițiile în care nu s-au acumulat sume importante în contul participanților și nici nu am asistat la creșterea speranței de viață a acestora, ar fi percepută extrem de negativ la nivelul societății. Toți cei care doresc definirea unei perioade de plată pe un termen mai îndelungat, o pot face fără niciun fel de restricții.
În plus, România înregistrează în prezent și niveluri mari ale ratei inflației, iar prelungirea perioadei de plată ar diminua valoarea reală a sumei încasate de pensionar. Pentru a permite membrului unui fond de plată să fie ajutat de o asociație de consumatori”, a mai propus AURSF.