Programul „Anghel Saligny” – PNDL, temă de dezbatere în coaliție. PSD cere continuarea finanțărilor. Controverse după 12 ani de PNDL

Programul Anghel Saligny – PNDL 3, așa cum mai este cunoscut, reprezintă una dintre principalele surse de alimentare a deficitului bugetar. Inițial, premierul Ilie Bolojan a dispus suspendarea finanțărilor, însă a cedat la presiunea PSD.

Cuprins:

• Ce se întâmplă cu programul Anghel Saligny
• Ce spune Ilie Bolojan despre bugetul alocat
• Cum au apărut programele de tip PNDL
• PNDL a scăpat de sub control
• Cum a apărut Anghel Saligny
• Concluziile după 12 ani de PNDL

Ce se întâmplă cu programul Anghel Saligny

Reprezentanții coaliției de guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, se reunesc, la ora 9.00, pentru a discuta despre continuarea investițiilor finanțate prin Anghel Saligny – PNDL 3. Întâlnirea a fost convocată după ce mai mulți primari și președinți de consilii județene au cerut ca finanțările să fie continuate. Aceasta, deși programul este considerat o gaură neagră care a dus la creșterea nivelului deficitului bugetar.

PSD, a cărui putere stă în aleșii locali nu este dispus să accepte suspendarea acestui program, cu toate consecințele negative, fiscal-bugetare pe care le aduce. Reprezentanții partidului susțin că este nevoie de astfel de investiții, în alimentări cu apă, canalizare și gaze. Social-democrații au avut o ședință de partid la care au fost invitați primarii și președinții de consilii județene.

Sorin Grindeanu a anunţat că social-democraţii au lucrat la un document tehnic privind continuarea proiectelor. Documentul va fi prezentat în şedinţa coaliţiei pentru a fi analizat din punct de vedere tehnic. Astfel, este de așteptat ca în ședința de la ora 9.00, liderii coaliţiei să analizeze aceste proiecte derulate prin Anghel Saligny.

Ce spune Ilie Bolojan despre bugetul alocat

Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul alocat în acest an programului Anghel Saligny a fost deja epuizat.

„Ştiu toţi constructorii din România că, în momentul de faţă, bugetul care a fost alocat Ministerului de Dezvoltării pe componenta de «Anghel Saligny», practic, este epuizat. Cele 10 miliarde de lei, cât reprezenta bugetul acestui program pe anul acesta, sunt, practic, epuizate”, a spus premierul.

El a precizat că alte alocări de fonduri suplimentare, vor avea consecințe asupra deficitului bugetar. Premierul a mai spus că banii alocați vor trebui luați de la alte programe de finanțare.

Cum au apărut programele de tip PNDL

Programele de tip PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală) sunt creația fostului șef al PSD Liviu Dragnea care le-a lansat încă din 2013. Acestea au fost gândite ca o alternativă la programele de finanțare din bani europeni. Dragnea le-a făcut pe plac primarilor care nu mai doreau să acceseze finanțări europene din cauza condițiilor mult mai stricte în ceea ce privește criteriile de acordare, de urmărire și verificare a investițiilor.

La acel moment, din cauza modului defectuos de implementare a proiectelor, mulți primari au fost obligați să returneze fondurile europene și să continue investițiile din banii proprii. Iar PNDL a fost soluția inventată de Dragnea. În primii ani, fondurile PNDL au acoperit inclusiv datoriile pe care primăriile și consiliile județene le aveau din cauza modului defectuos de gestionare a banilor UE.

Un raport al Curții de Conturi, ținut la sertar, dezvăluia risipa care s-a făcut din fondurile bugetare prin PNDL în perioada 2013-2014. În multe situații, banii au fost alocați fără o analiză a proiectelor, printr-un simplu ordin de ministru. Contractele de finanțare aprobate inițial au primit alocări suplimentare de fonduri fără să existe verificări sau evaluări.

Pur și simplu, arăta Curtea de Conturi, primarii au cerut, iar Liviu Dragnea le-a dat banii fără să respecte nici un criteriu de evaluare.

PNDL a scăpat de sub control

Raportul Curții de Conturi a semnalat mari deficiențe în administrarea bugetului destinat finanțărilor PNDL, de către Ministerul Dezvoltării. Astfel, instituția a gestionat aceste finanțări de nivelul miliardelor de lei doar cu ajutorul unor tabele Excel stocate pe Google Drive.

„Această evidență electronică nu poate fi însă încadrată în caracteristicile specifice unui sistem informatic. Datele aferente derulării programului sunt procesate și întreținute printr-un mecanism bazat pe fișiere de tip MS Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun pentru personalul de specialitate cu atribuții legate de derularea programului, realizându-se în practică o separație a atribuțiilor, fără însă ca aceste elemente să fie transpuse într-un cadru procedural corespunzător.

În absența unor note/decizii ale managementului, personalul nu a fost responsabilizat corespunzător, astfel că predarea-primirea documentelor / dosarelor pentru gestionarea PNDL s-a efectuat fără întocmirea unui proces verbal de predare-primire, iar documentele nu au fost inventariate, ordonate după anumite criterii, numerotate și opisate”, arăta raportul citat de pressone.ro.

Cum a apărut Anghel Saligny

Programul Anghel Saligny – PNDL 3, a fost lansat de guvernul condus de Florin Cîțu, la începutul lunii septembrie 2021. La fel ca și Liviu Dragnea, anterior, Florin Cîțu dorea să mulțumească aleșii locali PNL. El avea nevoie de susținerea acestora pentru a fi ales președinte al partidului, la congresul care avea să se desfășoare pe 25 septembrie 2021.

De altfel, Cîțu s-a impus decisiv în fața lui Ludovic Orban, la Congresul PNL din septembrie 2021, obținând 2.878 de voturi, în vreme ce rivalul său a adunat 1.898 de voturi.

Adoptarea programului Anghel Saligny a dus la ruptura coaliției PNL-USR. Aceștia din urmă s-au opus adoptării acestui program, apreciind că nu are criterii stricte de evaluare și repartizare a fondurilor – deficiență preluată de la programele anterioare. La vremea respectivă USR PLUS a catalogat programul „Anghel Saligny” drept „o hoție” și l-a acuzat pe Cîțu că-l folosește în scop electoral, pentru a-și atrage susținererea primarilor

Programul Anghel Saligny prevedea, în faza inițială, alocarea unui buget de 50 de miliarde de lei pentru investiții ale comunităților locale.

Concluziile după 12 ani de PNDL

Încă de la lansarea primului PNDL, în 2013, autorii au susținut că programele vor duce la creșterea nivelului de trai în comunitățile în care vor fi implementate investițiile. La vremea respectivă, în urmă cu peste 12 ani, se vorbea despre proiecte de canalizare, alimentări cu apă, infrastructură etc.

În 2025, după 12 ani, discuția se poartă în jurul acelorași tipuri de investiții asfaltări, canalizări, alimentări cu apă. Practic nu pare ca aceste programe, în ciuda sumelor uriașe alocate, să fi contribuit foarte mult la creșterea nivelului de trai în comunitățile locale. Mai mult, toate proiectele puteau fi realizate cu bani europeni care sunt nerambursabili.

Pe de altă parte, tot mai multe voci spun că banii, obținuți ușor, fără să existe proceduri clare de monitorizare și verificare a investițiilor, merg către firmele clientelare ale primarilor. Proiectele de investiții sunt reactualizare, iar aleșii locali cer sume suplimentare pentru a le finanța. Termenele de realizare sunt decalate, uneori cu anii.

Ca o concluzie, trebuie spus că programele de tip PNDL – Anghel Saligny au contribuit la creșterea deficitului bugetar. Iar continuarea acestui program, ca și până acum, va duce la o risipă a banilor publici.